Eurodeputatul Victor Negrescu, responsabil din partea Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) pentru bugetul european și coordonator S&D în Comisia pentru control bugetar, i-a adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care solicită ca instituția să evalueze posibilitatea modificării temporare a regulilor fiscale europene și a procedurii deficitului excesiv prin extragerea din calculul deficitului a sumelor specifice cheltuite pentru ajutorul logistic, militar și umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova.

Eurodeputatul a subliniat că țările din prima linie, între care și România, au demonstrat că, în fața pericolului, au fost capabile să facă lucruri importante pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova și a proteja modul de viață european. Însă, pentru a face față acestei provocări severe, multe dintre aceste țări au alocat resurse semnificative și au cheltuit sume importante din propriile bugete pentru a furniza ajutorul logistic, umanitar și militar de care are nevoie Ucraina.

„Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3% din PIB și datoria de 60% din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-COVID și cu ratele actuale ridicate ale inflației”, a explicat Victor Negrescu.

Acesta a motivat, totodată, că introducerea unei astfel de flexibilități temporare în cadrul financiar actual ar oferi țărilor UE care ajută o pârghie bugetară mai mare pentru a continua și a-și extinde sprijinul atât de necesar către Ucraina și Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, Victor Negrescu a arătat că această propunere poate fi integrată inclusiv în anunțurile președintei Comisiei Europene din cadrul dezbaterii privind Starea Uniunii care are loc anual, în luna septembrie.

„Statele membre ale UE au arătat o puternică solidaritate cu Ucraina și Republica Moldova, oferind sprijin, ajutor umanitar și militar într-un mod susținut și extins prietenilor noștri ucraineni și moldoveni. Este o dovadă că putem face atât de multe lucruri împreună dacă rămânem uniți și înțelegem că trebuie să ne ajutăm reciproc în momentele dificile”, a mai punctat eurodeputatul social-democrat în scrisoarea adresată șefei executivului european.

Eurodeputatul Victor Negrescu a mai realizat demersuri de acest fel, reușind să mobilizeze sprijinul Comisiei Europene și să genereze adoptarea rapidă a cadrului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina și flexibilizarea regulamentelor europene privind cadrul financiar multianual 2014-2020.

Invitat ulterior în studioul emisiunii „Puterea Știrilor” de la PS News, acesta a declarat că se așteaptă „la un răspuns pozitiv”. „Motivul pentru care am lansat această scrisoare acum este că în prezent, Comisia Europeană lucrează la agenda sa pentru anul viitor”, a declarat Negrescu.

De asemenea, eurodeputatul a discutat acest subiect în prealabil și cu reprezentanții altor state membre și cu reprezentanți la nivelul Comisiei Europene.

„Există un feedback pozitiv, pentru că este evident pe toată lumea că efortul este unul de durată și acest lucru nu trebuie să reprezinte o povară fiscală pentru statele membre. Conform evaluărilor Comisiei Europene, statele membre alocă între 0,5 și 1,5% din produsul intern brut pentru cheltuieli directe aferente sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova (…). Deci, practic ar exista aici un plus bugetar posibil pentru statele membre, dacă această decizie s-a lua”, a adăugat reprezentantul social-democrat în Parlamentul European.

Comisia Europeană a creat deja un precedent în acest sens în timpul pandemiei, când a permis o derogare temporară de la regulile fiscale ale Pactului de Stabilitate și Creștere și ar putea face acest lucru și în această privință, pentru că „în trecut, cel puțin președinta Comisiei Europene spunea că acest efort trebuie să continue și mă aștept să preia această inițiativă și în demersurile pe care dânsa le susține la nivel european”, a mai punctat Negrescu.

Este un context dificil pentru toate statele membre, consideră deputatul european, afirmând că post-pandemie, statele membre au fost nevoite să investească suplimentar în repornirea economiei naționale.

„Vorbim și de cofinanțare a proiectelor cu finanțare europeană sau cele finanțate prin planul național de redresare și reziliență. Vorbim, practic, de o reașezare economică la nivel global. S-a schimbat tot ce înseamnă fluxurile economice globale, vedem acuma tensiunile cu China, vedem impactul războiului din Ucraina. Deci este evident că vorbim de un alt context, context marcat și de o inflație ridicată. Mai toate statele se confruntă cu probleme similare. Diferența între România și celelalte state este că, din nefericire, în cazul nostru, am intrat în această procedură de deficit excesiv la finalul anului 2019, când guvernul pe final de an a făcut niște cheltuieli inutile care nu erau necesare și atunci am intrat în această situație mai dificilă decât alte state”, a explicat europarlamentarul.

În încheiere, Victor Negrescu a precizat că sunt multe state membre care au un deficit de peste 3% și care se confruntă cu probleme similare, deci flexibilitatea pe care a cerut-o „ar permite tuturor să treacă cu bine această perioadă, continuând efortul pe care îl fac pentru a sprijini Ucraina”, nu doar României.

România s-a angajat la nivel european  să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul  2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut.

Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene  de revenirea la „normalitate bugetară”.