Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație a Parlamentului European, a încheiat încă o sesiune parlamentară cu multe rezultate la nivel european și cu perspective pozitive pentru perioada următoare. În bilanțul activității sale, acesta sintetizează concluziile sesiunii parlamentare în următoarele obiective: obținerea de fonduri europene suplimentare și mai ușor de accesat pentru România,  acțiunile constante pentru aderarea României la spațiul Schengen, lupta pentru drepturile sociale europene și respectul pentru cetățeni, promovarea unei Uniuni Europene pentru toți, și protejarea intereselor românilor și a valorilor naționale.

„Pentru fiecare obiectiv am reușit să obțin rezultate concrete cu sprijinul dumneavoastră și al colegilor mei din PES activists România, Partidul Social Democrat și Party of European Socialists (PES)”, a declarat Victor Negrescu. 

O componentă importantă a activității sale a fost legată de zonă bugetară:

• a reușit în Parlamentul European amendarea regulamentului european pentru a permite modificarea planurilor naționale de redresare și reziliență;
• a obținut fonduri suplimentare în bugetul european, în mod special pentru reducerea impactului generat de creșterea alarmantă a prețurilor la energie, combaterea inflației, respectiv sprijinirea IMM-urilor și a grupurilor vulnerabile;
• a obținut, printr-o serie de demersuri parlamentare, fazarea proiectelor europene nefinalizate;
• a promovat includerea de noi zone de investiții teritoriale integrate, precum cele dedicate Munților Apuseni sau zonei de nord a Moldovei.

Demersuri realizate constant pentru promovarea obiectivului național privind aderarea României la spațiul Schengen: 

• a fost promotorul rezoluției Parlamentului European pentru aderarea la spațiul Schengen, care a fost susținută de grupul social democrat și adoptată anul trecut de legislativul european după succesul petiției #RomâniaCereSchengen;
• a realizat campania națională #RomâniiMerităÎnSchengen, prin intermediul căreia a transmis către instituțiile europene zeci de mii de mesaje ale românilor și a purtat discuții cu numeroși lideri europeni;
• a contribuit la schimbarea poziției Suediei și Olandei cu privire la aderarea României la spațiul Schengen;
• a reușit să convingă mai mulți eurodeputați să își schimbe votul în favoarea rezoluțiilor pentru aderarea României la spațiul Schengen deși aceștia inițial au votat împotrivă;
• a organizat chiar un protest cu zeci de activiști PES în fața sediului Consiliului UE pentru a cere respectarea drepturilor țării noastre;
• a amendat ultima rezoluție a Parlamentului European pentru a sublinia că decizia Consiliului din decembrie de a respinge aderarea României, fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare, reprezintă o discriminare la adresa românilor și o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora;
• a inițiat un raport al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO) prin care a venit cu soluții legale astfel încât veto-ul Austriei privind intrarea României în Schengen să poată fi invalidat;
• a discutat anterior preluării președinției Consiliului UE cu liderii politici din Spania și a contribuit la includerea aderării României la spațiul Schengen ca obiectiv al mandatului acestora, participând la discuții la nivel înalt cu oficiali ce pot ajuta în continuare România.

Numeroase acțiuni sectoriale pe zona socială, digitală, educațională și culturală:

• a mobilizat sprijinul a zeci de eurodeputați pentru cauze legate de copiii ai căror părinți lucrează în străinătate, tinerii cu dizabilități sau copiii bolnavi de cancer;
• împreună cu colegii săi, a organizat Ziua Sectorului Digital Românesc la Parlamentul European;
• a sprijinit, din nou, cel mai mare festival al românilor din Belgia – ”Primăvara Românească” – și a invitat la Bruxelles, la Parlamentul European, zeci de artiști și aleși locali din toată țara.
• începând de anul acesta, datorită proiectului pilot pe care l-a inițiat, 123 de școli din UE, inclusiv din România, și 6000 de copii au acces la instrumente de lucru moderne, sisteme digitale și conectivitate mai bună.