Membru al Parlamentului European aflat la al doilea mandat, deputatul european Victor Negrescu și-a axat activitatea legislativă în 2022 pe domenii cheie pentru viitorul cetățenilor români și europeni. Într-un bilanț al activității și demersurilor sale, educația, digitalizarea, inovarea, sprijinirea IMM-urilor și antreprenorilor, aderarea României la spațiul Schengen, bugetul UE, fonduri europene pentru România și PNRR, sprijinirea Ucrainei și salariul minim european reprezintă dosarele majore în care eurodeputatul român s-a implicat pentru a obține soluții și rezultate favorabile pentru cetățenii români și europeni.

---

“Vom continua în 2023 demersurile constructive pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, influentă şi activă în alianțele noastre europene şi transatlantice, în care fiecare cetățean să fie reprezentat, astfel încât să îşi poată atinge potențialul. Vă transmit gândurile mele bune și încrederea că împreună o să trecem cu bine peste toate provocările cu care ne confruntăm. Noul An să vă aducă multă sănătate, putere de muncă și clipe liniștite alături de cei dragi!”– Victor Negrescu

---

Momentele cheie ale activității deputatului european pe parcursul lui 2022:

Realegere în funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport (CULT) din Parlamentul European

Din această poziție, eurodeputatul Victor Negrescu s-a angajat să militeze în continuare „pentru accesul la educație de calitate pentru toți, pentru dezvoltarea sectorului cultural și creativ, pentru ca vocea tinerilor să fie auzită, pentru ca media să fie sprijinită în a rămâne independentă și pentru ca sportul să fie cu adevărat susținut”.

Europa educației

• a solicitat o acțiune mai fermă a UE în domeniul educației prin sporirea competențelor europene în domeniu;
• a propus amendamente la legile educației din România pentru corelarea legislației naționale cu evoluțiile europene în materie de educație și cu implementarea, până în anul 2025, a Spațiului European al Educației. Lista amendamentelor privește necesitatea unei legislații predictibile, care să poată oferi perspective sigure și reale pentru accesul la educație de calitate;
• a promovat constant programul accelerator al Hub-ului European pentru Educație Digitală, prin care inovatorii din fiecare sector educațional sunt invitați să depună propuneri de soluții pentru educația digitală. Programul se axează pe trei tematici: grupurile vulnerabile, implicare în educația digitală și competențe pentru secolul al XXI-lea;
• a semnat scrisoarea deschisă redactată înainte de Summit-ul ONU privind Transformarea Educației, prin care susține propunerea de modificare a cadrului legal internațional, astfel încât educația să fie gratuită pentru toți copiii, din grădiniță și până în școala gimnazială, la nivel global;
• a depus amendamente la raportul Parlamentului European privind educația civică pentru o cetățenie activă europeană, prin care a propus o programă școlară comună disponibilă în toate statele membre, formarea profesorilor în această direcție, metode și conținut adaptat diferitelor categorii de cursanți, inclusiv în format online, resurse adecvate finanțate corespunzător și crearea unei structuri responsabile la nivel european;
• la propunerea sa, politicile, proiectele și reformele dedicate educației, tinerilor și culturii, implementate prin planurile naționale de redresare și reziliență vor fi evaluate în detaliu;
• a susținut în cadrul Summitului European al Educației importanța accesului la tehnologii educaționale și a subliniat potențialul României de a deveni lider în acest domeniu printr-o poziționare mai bună la nivel european;
• în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, în calitate de reprezentant al Parlamentului European, a propus crearea Planului European pentru Educație prin care a solicitat suplimentarea cu cel puțin 3 miliarde de euro a fondurilor investite direct în infrastructura educațională și îmbunătățirea accesibilității, conectivității și calității educației și învățării pe tot parcursul vieții în întreaga Uniune Europeană, idee ce a fost preluată de Comisia Europeană;

Digitalizare, inovare, tehnologie

• a organizat primul Forum European al Zonei Comune a Inovării, împreună cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola;
• a organizat la Bruxelles prima ediție a Romanian Digital Day (Ziua Sectorului Digital Românesc), cu sprijinul grupului S&D. În cadrul acestui eveniment actori din sectorul digital românesc au avut prilejul de a-și expune, la Bruxelles, punctele de vedere, de a prezenta inițiativele inovative și eficiente pe care le-au implementat, precum și de a interacționa cu reprezentanți de marcă ai instituțiilor europene și autorităților publice din România;
• a continuat dezbaterile publice despre Carta Drepturilor Digitale cu scopul de a identifica setul de drepturi și obligații care pot fi definite în spațiul digital pentru a fructifica potențialul său și a-l face mai sigur;

Delegat în plenara Conferinței privind Viitorul Europei

• singurul român care a reprezentat Grupul S&D din Parlamentul European în plenara conferinței;
• a organizat o serie de acțiuni cu scopul de a prelua opiniiile românilor privind viitorul Europei;

Sprijinirea IMM-urilor și antreprenorilor europeni și români

• a obținut încă aproximativ un milion de euro pentru proiectul pilot pe care l-a inițiat, sumă aprobată de Comisia Europeană, pentru crearea unui birou unic digital pentru IMM-uri, sub forma unei platforme interactive, care să ofere antreprenorilor europeni și români informații, consultanță și sprijin pentru accesarea fondurilor europene și a oportunităților oferite de piața unică europeană;
• a depus amendamente la bugetul european pentru a crește fondurile alocate IMM-urilor, astfel că, atât pentru bugetul din 2022, cât și pentru bugetul european de anul viitor, vor exista fonduri suplimentare la nivel european pentru programele destinate IMM-urilor;
• a propus un amendament privind modificarea Regulamentului pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență care să permită nu doar optimizarea, ci efectiv amendarea planului de redresare și reziliență într-un termen foarte scurt, de aproximativ 30 de zile, pentru a permite introducerea granturilor pentru IMM-uri;

Aderarea României la spațiul Schengen

• a inițiat, alături de PES activists România și Partidul Social Democrat campania #RomâniiMerităÎnSchengen, prin care au fost strânse peste 000 de mesaje de sprijin din partea cetățenilor români pentru acest deziderat, trimise liderilor europeni prin intermediul cărților poștale puse la dispoziție. Demersul vine în continuarea campaniei #RomâniaCereÎnSchengen din 2015, care a strâns zeci de mii de semnături pentru o petiţie depusă ulterior la nivelul instituţiilor europene, conducând la o rezoluţie de sprijin din partea Parlamentului European;
• a afişat în fața Consiliului UE şi a Comisiei Europene, alături de colegii din PES activists România, mesaje pro-europene privind aderarea României la spațiul Schengen, în toate limbile Uniunii Europene, pentru a arăta susținerea românilor pentru acest obiectiv;
• a cerut Comisiei Europene și Consiliului UE să prezinte de urgență un calendar de aderare a României la spațiul Schengen după votul negativ exprimat de Austria pe 8 decembrie, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne;
• în calitate de vicepreședinte al Partidul Socialiștilor Europeni (PES), a solicitat liderilor europeni social-democrați să ridice subiectul aderării României la spațiul Schengen în cadrul summitului european de iarnă;

Bugetul european pentru 2023 și modificarea bugetului multianual al UE cu scopul de a oferi un plus de protecție cetățenilor în fața crizelor și provocărilor multiple

• în calitate de raportor din partea Grupului S&D din Parlamentul European privind bugetul general al UE pentru anul 2023, a solicitat includerea a trei priorități privind România în proiectul de buget propus de Parlament: fonduri pentru aderarea României la spațiul Schengen, resurse suplimentare pentru Republica Moldova și salvarea proiectelor întârziate de războiul din Ucraina sau afectate de contextul actual. La finalul negocierilor cu Consiliul, s-au obținut 687,3 milioane de euro în plus față de propunerea inițială, fiind agreat un buget de 186,6 miliarde de euro, în creștere cu 1,1% față de bugetul anterior și care include și finanțarea unor priorități importante pentru țara noastră. Parte din priorităţile finanțate suplimentar sunt: 155,5 milioane de euro pentru combaterea crizei din domeniul energiei și pentru dezvoltarea sectorului energetic; 10 milioane de euro pentru sprijinirea IMM-urilor; 10 milioane de euro pentru protejarea frontierelor externe, inclusiv aderarea României la spațiul Schengen; 210 milioane de euro pentru parteneriatul estic, inclusiv Republica Moldova; 118 milioane de euro pentru programul european de transport; 123 milioane de euro pentru educaţie şi tineret;
• a lansat un apel la revizuirea bugetului UE pe termen lung pentru a oferi soluții la nevoile actuale și pentru a acoperi lacunele de finanțare în vederea gestionării diferitelor chestiuni stringente, precum criza energetică, disparitățile sociale și regionale sau inflația crescută, subliniind nevoia unei mai mari flexibilități bugetare anuale a UE, precum și cea a unor noi resurse proprii;

Fonduri europene pentru România și implementarea PNRR

• a organizat campania de informare „Fonduri Europene pentru Viitor” prin care a prezentat potențialilor beneficiari oportunitățile de finanțare europene și din PNRR împreună cu experți în domeniu. Demersurile au început la nivelul județului Alba și au continuat în toată țara;
• a fost aprobat amendamentu depus împreună cu colegul social-democrat Dan Nica, pentru optimizarea planurilor naționale de redresare și reziliență în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina și necesitatea includerii unui capitol dedicat programului REPowerEU pentru a contribui și la scurtarea termenului în care Comisia Europeană va analiza modificările solicitate de statele membre și a ajuta România la îndeplinirea obligațiilor sale în vederea accesării fondurilor europene disponibile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență;
• a propus soluții pentru sprijinirea proiectelor întârziate de pandemie și de războiul din Ucraina și salvarea unor sume semnificative din fondurile neutilizate din perioada financiară 2014-2020, soluții susținute de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen;

Sprijin pentru Ucraina

• încă de la invadarea Ucrainei, a pornit demersurile pentru crearea unui coridor umanitar, inițiativă susținută de circa 90 de eurodeputați și aprobată de Comisia Europeană la începutul lunii martie;
• a solicitat ajutor pentru familiile cu copii, crearea unui coridor pentru transportul ajutorului umanitar către Ucraina, dar și un sprijin integrat la nivel european;
• s-a deplasat, împreună cu colegii din organizația PES activists România, la frontiera cu Ucraina pentru a transmite un mesaj de speranță și solidaritate copiilor și familiilor care au fugit din calea războiul, oferind sprijin direct și distribuind sute de kituri umanitare;
• A lansat, alături de PES activists România, campania “Speranță pentru copiii din Ucraina”, care a reprezentat o continuare a acțiunilor umanitare organizate pentru copiii din România și un mesaj pentru cei mici că în momentele grele poporul român este unit și solidar;

Salariul minim european 

• a fost aprobat salariul minim european propus de familia social-democrată europeană, idee susținută activ de eurodeputatul Victor Negrescu încă de acum doi ani când PES activists România a inițiat o petiție, susținută de peste 20.000 de persoane, pentru un salariu minim european, depusă oficial la Parlamentul European.