Respingerea aderării României la spațiul Schengen prin veto-ul venit din partea Austriei la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din data de 8 decembrie a reprezentat în egală măsură, un eșec, dar și o oportunitate pentru ca Bucureștiul să continue rapid eforturile pentru a nu pierde progresele înregistrate.

Eurodeputatul Victor Negrescu, unul dintre cei mai activi membri români ai Parlamentului European în chestiunea aderării României la spațiul Schengen, atrage atenția asupra faptului că România trebuie să tragă cinci învățăminte după reuniunea Consiliului European de iarnă din 15 decembrie, în care tema aderării la Schengen nu a avansat.

În opinia sa, primul aspect pe care țara noastră trebuie să-l învețe este că România a eşuat în a face din extinderea Schengen şi veto-ul Austriei o prioritate europeană.

Chestiunile aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu au făcut parte din subiectele specifice de pe agenda reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă. La reuniune, conform pozițiilor exprimate de președintele Consiliului European, a avut loc doar “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, însă textul concluziilor nu menționează vreun rezultat al acestora.

Astfel, în viziunea lui Victor Negrescu, acest deznodământ ne conduce către al doilea lucru pe care România trebuie să-l învețe, și anume ambiția.

“Nu există o perspectivă clară privind aderarea la zona de liberă circulație. Deşi era uşor de obținut, nu a existat nicio referință la aderarea României la spațiul Schengen în concluziile Consiliului European. O lipsă de ambiție din partea României”, a afirmat el.

Un al treilea lucru pe care România trebuie să-l învețe este că a pierdut momentul găsirii unei soluții, eurodeputatul român arătând că tema migrației a devenit mai importantă decât extinderea Schengen.

La finalul summitului liderilor UE, președintele Consiliului European a confirmat că șefii de stat sau de guvern se vor reuni în februarie 2023 la un summit consacrat migrației clandestine.

România mai trebuie să rețină după această reuniune că opoziția Olandei la aderarea Bulgariei a devenit tot mai radicală după ce premierul olandez Mark Rutte a evocat un nou raport MCV pentru Bulgaria şi posibile discuții în vara anului viitor.