România trebuie să se prezinte cu „o voce clară” în relația cu instituțiile europene și trebuie să solicite un „tratament echitabil și sprijin real” pentru a putea face față provocărilor actuale, a transmis eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, în contextul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Constanța, la începutul lunii septembrie și a discursului ulterior privind Starea Uniunii.
Vizita șefei Comisiei Europene în România a avut o pronunțată dimensiune de securitate, von der Leyen discutând cu autoritățile române despre cooperarea UE–NATO și despre răspunsul blocului la războiul declanșat de Rusia. Ea a anunțat triplarea finanțării pentru securitatea frontierelor, o creștere de cinci ori a investițiilor în apărare și de zece ori a celor pentru mobilitatea militară, subliniind că „România este un avantaj pentru securitatea europeană”. Totodată, a felicitat Bucureștiul pentru sprijinul acordat Republicii Moldova și pentru rezistența în fața campaniilor de dezinformare.
În acest sens, vicepreședintele PE, Victor Negrescu, a propus cinci direcții în care România ar trebui să facă demersuri pe lângă UE pentru a-și atinge obiectivele în materie de dezvoltare și securitate.
Astfel, prima solicitare a României ar trebui să fie o abordare mai realistă și o flexibilizare a țintei de deficit bugetar pentru 2025, Negrescu avertizând asupra impactului negativ al măsurilor de austeritate asupra cetățenilor români.
A doua solicitare a României, potrivit lui Victor Negrescu, ar trebui să vizeze Planul Național de Redresare și Reziliență, instrument esențial pentru reforme și modernizarea economiei. Eurodeputatul consideră că sunt necesare mecanisme suplimentare pentru salvarea proiectelor, fie prin fazare sau transfer, fie printr-o extindere tehnică ori formală, amintind că ambele formule sunt deja sprijinite de Parlamentul European.
În același registru, România ar trebui să ceară, spune Negrescu, criterii mai echitabile de alocare a fondurilor europene, inclusiv pe zona de apărare, astfel încât țara noastră să beneficieze de oportunități suplimentare de finanțare, în linie cu rolul său de stat de graniță al Uniunii.
De asemenea, în calitatea sa de responsabil pentru relațiile cu Republica Moldova în Parlamentul European, Negrescu afirmă că România trebuie să solicite începerea negocierilor de aderare pentru Chișinău, dar și prioritizarea Mării Negre ca zonă strategică de investiții și securitate. În opinia sa, aceste dosare regionale sunt inseparabile de discuțiile privind viitorul Uniunii Europene.
Nu în ultimul rând, eurodeputatul subliniază că România ar trebui să insiste, în contextul negocierilor pentru viitorului buget pe termen lung al UE (2028-2034), pentru menținerea politicii de coeziune ca pilon de finanțare distinct de agricultură sau alte fonduri, având la bază o abordare europeană unitară, dar și pentru majorarea subvențiilor pentru fermieri, agricultura fiind un capitol sensibil, cu impact direct asupra echilibrului social și securității alimentare.
Solicitările vicepreședintelui Parlamentului European au la bază rezultate deja obținute la nivelul UE, grație demersurilor sale, precum prioritizarea statelor din prima linie la finanțarea din anumite programe de apărare europene, modificarea regulamentului privind implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență pentru ca acestea să poată fi modificate mai ușor sub presiunea evoluțiilor geopolitice și flexibilizarea țintei privind deficitul pentru statele membre aflate în vecinătatea războiului din Ucraina.
