Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, pledează pentru o strategie coerentă de politică externă a României și propune cinci direcții esențiale în acest sens, astfel încât țara noastră să contribuie activ la conturarea unor obiective clare pentru o Europă suverană în lume, într-un context geopolitic tensionat.

Apelul acestuia vine în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a organizat luni, 17 februarie, o reuniune de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, în contextul îngrijorărilor cu privire la declarațiile președintelui american Donald Trump cu privire la procesul de pace din țara invadată și cu privire la riscul la Uniunea Europeană să fie lăsată în afara tratativelor.

România nu a fost invitată la această întâlnire la care au participat liderii din Italia, Germania, Marea Britanie și Polonia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, precum și președinții Comisiei Europene și Consiliului European.

Ulterior, la 19 februarie, președintele francez a organizat o a doua reuniune cu șefi de stat și de guvern din Europa, printre invitați aflându-se de această dată și România, Luxemburg, cu reprezentanți în persoană, dar și țările baltice, Bulgaria, Finlanda, Grecia, Irlanda, Portugalia, Croația sau Islanda, ai căror oficiali au participat prin videoconferință.

”Când se discută despre ordinea mondială, despre războiul din Ucraina, despre securitate sau despre relațiile transatlantice, România nu poate să fie doar un spectator. Avem tot dreptul să avem un rol relevant. Suntem un stat care și-a asumat responsabilități, care contribuie la securitatea europeană și care demonstrează că poate lua decizii strategice în interesul propriu și al partenerilor săi”, a subliniat Victor Negrescu, prezentând cele cinci direcții de acțiune:

1. stabilirea unui contact direct cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și organizarea ulterioară, cu celeritate, a unei întâlniri pentru a discuta aspectele legate de reuniunile informale.
2. relansarea parteneriatului cu Polonia prin stabilirea urgentă a unei întâlniri între cele două guverne care să se concluzioneze cu semnarea ulterioară a unui acord de colaborare în domeniul apărării combaterea amenințărilor cibernetice și dezvoltarea unui mecanism eficient de consultare în afacerile europene și în cadrul NATO.
3. stabilirea unui contact cu oficiali americani de rang înalt, precum secretarul de stat, Marco Rubio, secretarul pentru Apărare, Pete Hegseth, sau chiar vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, în cadrul căreia aceștia să fie asigurați că România este o țară stabilă care își poate asuma rolul de actor important în regiune.
4. lansarea unui amplu proces de consultări publice privind viitorul României în plan european și internațional, cu direcții clare și o strategie coerentă.
5. o politică internă solidă, axată pe linii clare de acțiune: convocarea CSAT-ului; numirea unor șefi de servicii și în domeniul apărării cu o reputație foarte bună; stabilirea unui termen limită pentru prezentarea tuturor datelor privind ingerințele străine și acțiunile ilegale cu privire la alegerile din România; regândirea bugetului național în raport cu noile realități; adaptarea bugetului de apărare și securitate la noile condiții; dezvoltarea unei strategii în domeniul industriei apărării și corelarea planului de achiziții militare cu obiectivele de politică externă.

”Zilele acestea se decide viitorul României în plan european și internațional. Istoria îi va judeca pe cei care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, dar, din păcate, inacțiunea ne poate costa pe toți”, a fost urgența reclamată de Victor Negrescu, în timp ce liderii europeni se pregătesc să se reunească într-un summit extraordinar consacrat securității europene și sprijinului pentru Ucraina, la data de 6 martie.