Vicepreședintele Parlamentului European, eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, un activ susținător al intrării țării noastre în spațiul Schengen, prezintă trei categorii de beneficii majore pentru români aduse de aderarea completă a României la spațiul de liberă circulație începând cu 1 ianuarie 2025, care a fost aprobată în unanimitate de statele membre ale UE pe 12 decembrie. Acesta subliniază, în calitatea sa de negociator-șef al bugetului UE pentru anul viitor, că aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

„Aderarea completă a României la spațiul Schengen este un mare succes pentru țara noastră după mai bine de 13 ani de așteptare de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Este crucial pentru țara noastră să profite de acest moment pentru a maximiza beneficiile apartenenței la spațiul Schengen. Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!” a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Potrivit acestuia, aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

• avantajele economice: Aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent;
• climatul social: Cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens;
• beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă;

Eforturile realizate de Victor Negrescu în ultimul deceniu pentru aderarea deplină a României la Schengen sunt prezentate aici.

Începând cu 2014, Victor Negrescu a inițiat o serie de demersuri, pe care le-a susținut în mod constant și care au avut în vedere deplina integrare a ţării noastre în spaţiul de liberă circulație, fiind una din principalele voci care a militat în mod constant pentru acest deziderat, indiferent de poziția pe care a deținut-o atât la nivel european, cât şi național. 

Alături de colegii săi din PES activists România, europarlamentarul a inițiat și desfășurat campaniile #RomâniaCereSchengen şi #RomâniiMerităÎnSchengen, în cadrul cărora peste 90.000 de români au semnat pentru susținerea aderării țării noastre la zona de liberă circulație. Totodată, acesta a solicitat în mod constant, prin intervențiile avute în plenul Parlamentului European, sprijin pentru acest deziderat național, a inițiat și a amendat actele legislative care aveau prevederi privitoare la spațiul Schengen. Mai mult, susținut de zeci de eurodeputați, a generat în plenul legislativului european o dezbatere care a condus la adoptarea unei rezoluții de susținere a aderării României la zona de liberă circulație.

În discuţii directe cu factorii de decizie din instituţiile europene, dar şi din cancelariile statelor membre, Victor Negrescu a explicat de ce țara noastră trebuie să facă parte din zona de liberă circulație.  În cadrul demersurilor sale de susținere, europarlamentarul român a avut numeroase întâlniri cu președinții Parlamentului European, cu comisarii europeni responsabili, a solicitat președinţilor Comisiei Europene să acționeze, a avut întrevederi cu reprezentanții țărilor care au deținut președinția Consiliului UE, a obținut susținerea Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și, în calitate de autor al raportului privind funcționarea relațiilor instituționale dintre Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE, a introdus prevederea conform căreia este posibilă contestarea legalității veto-urilor exprimate de statele membre, dacă acestea încalcă legislația și tratatele UE.

În calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European, cât și în cea de responsabil pentru buget al grupului S&D, Victor Negrescu a militat şi a obţinut creșteri semnificative ale fondurilor destinate extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Pentru anul viitor, bugetul Uniunii Europene prevede o sumă de 10 milioane de euro fonduri ce vor fi utilizate  pentru investiții în aparatură, formare profesională, în sisteme IT, sisteme informatice, în scanere, capacități necesare gestionării frontierelor externe ale UE.

Consiliul UE a aprobat în unanimitate, joi, 12 decembrie, aderarea României și a Bulgariei  la spațiul Schengen cu frontierele terestre începând de la 1 ianuarie 2025, o decizie care definitivează procesul de aderare la spațiul de liberă circulație pentru cele două state, după ridicarea veto-ului Austriei, singura țară din UE care se mai opunea acestui pas final pe fondul îngrijorărilor privind migrația ilegală.

Decizia ridicării controalelor la frontierele terestre a fost posibilă în baza acordului convenit de miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria, reuniți la 22 noiembrie 2024 la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul de a crea condițiile pentru o decizie pozitivă privind aderarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen până la finele anului.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Decizia de atunci a fost însoţită de o declaraţie comună semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România şi Bulgaria asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migraţiei clandestine, în vederea primirii celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie de asemenea cu frontierele terestre, un pas care necesita suplimentar un vot pozitiv în unanimitate din partea statelor membre.

În aceste condiţii, preşedinţia ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria şi Austria au recunoscut împreună pe 22 noiembrie 2024 progresele înregistrate în diminuarea migraţiei ilegale către Europa şi în aceste state membre, precum și progresele privind întărirea securității la frontierele externe. Cele trei ţări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, inclusiv menținerea controalelor la frontierele terestre dintre Ungaria și România, precum și dintre România și Bulgaria pentru o perioadă de cel puțin șase luni  pentru a preveni amenințările grave  grave la adresa ordinii publice și a securității interne.