Europarlamentarul român propune soluții pentru sprijinirea fermierilor și finanțarea provocărilor privind coeziunea, sănătatea și educația

Victor Negrescu, raportorul Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, a făcut o primă prezentare în ceea ce privește direcția de acțiune a instituției privind alocarea resurselor financiare. Documentul prezentat colegilor eurodeputați în Comisia pentru Bugete aduce în prim plan o perspectivă bugetară care răspunde nevoilor cetățenilor europeni și care reflectă, totodată, priorități importante și pentru România și soluțiile la probleme urgente, precum sprijinul pentru agricultură, necesitatea unor politici mai incluzive și implementarea eficientă a programelor europene, al căror obiectiv este de a asigura că resursele comune contribuie la creșterea nivelului de trai. Acesta subliniază, de asemenea, importanța abordării unor probleme globale, cum ar fi războiul din Ucraina și gestionarea crizelor de la frontiere. 

Un buget centrat pe oameni

Negrescu a evidențiat, astfel, angajamentul Parlamentului European față de „un buget centrat pe oameni” și care este rezilient, flexibil și robust, pentru a avea un impact pozitiv asupra cetățenilor europeni. El a menționat că orientările propuse au fost elaborate într-un context dificil, având în vedere anul electoral și revizuirile aduse Cadrului Financiar Multianual (CFM). În plus, Parlamentul se confruntă cu „posibilități limitate de a solicita majorări pentru diferitele programe” și cu „pericolul unor potențiale tăieri care ar putea veni din partea Consiliului în contextul negocierilor privind revizuirea CFM” și plata datoriilor, care ar putea, de asemenea, să afecteze programele existente. Cu toate acestea, Negrescu a transmis „foarte clar că Parlamentul European nu este de acord cu nicio reducere”, iar perspectiva instituției oferă diferite soluții alternative la provocările cu care ne confruntăm astăzi.

„Prioritatea mea este ca fondurile alocate statelor membre să nu scadă, mai exactă să protejăm resursele alocate deja României, în contextul în care se renegociază bugetul european pe termen lung. Totodată, am solicitat suplimentarea fondurilor pentru agricultură și mediul rural, acțiuni suplimentare pentru educație și sănătate, dezvoltarea programelor pentru seniori, lucrătorii din diaspora sau pentru tineri și susținerea antreprenorilor și IMM-urilor europene. Am subliniat în mod particular nevoia de a implementa măsuri active pentru scăderea prețurilor și accesarea mai ușoară a medicamentelor și aparaturii medicale de ultimă generație, dar și suplimentarea fondurilor alocate pentru lupta împotriva bolilor cardiovasculare.

Am solicitat colegilor mei din Parlamentul European să facem tot ce este posibil pentru ca fermierii europeni să nu mai fie nevoiți să stea în stradă pentru un trai decent. În ultimii ani,  ca urmare a amendamentelor depuse și aprobate, am obținut deja zeci de milioane de euro în plus pentru agricultură și zonele rurale, însă în bugetul UE de anul viitor am solicitat completarea substanțială a acestor sume în mod special pentru tinerii fermieri și pentru a-i ajuta pe agricultori să facă față inflației, noilor standarde de producție, lipsei irigațiilor și forței de muncă.

În același timp, vreau să mă asigur că bugetul UE pentru anul 2025 are resursele necesare pentru a susține aderarea completă a României la spațiul Schengen și că cele aproape 40 de miliarde de euro nefolosite din perioada de finanțare 2014-2020 să fie redistribuite statelor membre, inclusiv României, care au o rată de absorbție ridicată”, a menționat raportorul român.

 

Documentul elaborat de eurodeputatul Victor Negrescu este împărțit în cinci secțiuni.

În prima parte a orientărilor, se pune accentul pe investiția în acțiuni pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor, menționând relevanța Planului de Redresare în contextul acțiunilor întreprinse și a celor viitoare pentru gestionarea inflației și al provocărilor economice.

Dimensiunea socială ca principiu transversal

În partea a doua a orientărilor sunt introduse referințe clare la ideea că dimensiunea socială ar trebui să fie un principiu transversal care se va reflecta nu numai în programul individual Fondul Social European Plus (FSE+), ci și în diferitele acțiuni ale Uniunii Europene, în special în ceea ce privește Erasmus Plus, pentru care există deja o propunere aprobată de Parlament în acest sens.

Orientările abordează, de asemenea, importanța educației, concentrându-se pe reducerea deficitului de competențe, pe sprijinirea tinerilor antreprenori și pe îmbunătățirea programelor de formare.

Priorități strategice ale UE

Partea a treia abordează prioritățile strategice, inclusiv dimensiunea digitală și ecologică, provocările agricole și autonomia strategică deschisă. În acest context, Negrescu a pledat pentru claritate în comunicarea valorii adăugate a diferitelor programe și pentru abordarea problematicii lipsei de resurse, de exemplu, pentru a face față crizelor din diferite domenii, atunci când este vorba de dezastre, dar și atunci când este vorba de crize în agricultură.

Dimensiunea globală a UE

Partea a patra se concentrează pe întărirea dimensiunii globale a UE, cuprinzând securitatea și apărarea, politica de reziliență în migrație, securitatea frontierelor externe, acțiunea europeană vecinătatea sudică și estică, sprijinul pentru preaderare, Facilitatea pentru Ucraina, nevoile umanitare în creștere și necesitatea unei abordări echilibrate în relația cu diferitele regiuni ale lumii.

În acest context, raportorul Victor Negrescu a precizat că „am încercat să integrăm în text un limbaj care a fost deja aprobat de Parlament, pentru a nu crea diviziuni între diferitele grupuri politice”. „Dorim o voce puternică a Parlamentului European, iar apelul meu, în calitate de raportor pentru diferitele grupuri politice, este să încercăm pe cât posibil să evităm să creăm o dezbatere despre politica externă într-un raport despre bugetul UE”, a adăugat acesta.

Implementarea programelor UE și accelerarea execuției bugetare

În cele din urmă, Negrescu a vorbit despre necesitatea de a stimula implementarea programelor europene. El a subliniat preocupările legate de rata scăzută de implementare și de fondurile semnificative necheltuite din programele anterioare.

„Trebuie să vă reamintesc tuturor că la sfârșitul anului trecut rata globală de implementare se situa la 2,9 %, conform rapoartelor Comisiei, deci pentru programele operaționale 2021-2027. De asemenea, avem aproape 10% din programele 2014-2020 care nu au fost încă cheltuite. Vorbim de 40 miliarde de euro și credem că trebuie să stimulăm absorbția, să accelerăm execuția bugetară, dar și Parlamentul European trebuie să se asigure că banii vor continua să fie folosiți la nivel european, sperăm că prin programele noastre gestionate la nivelul UE sau de către statele membre”, a afirmat raportorul pentru bugetul din 2025.

Orientările propun, totodată, soluții pentru accelerarea execuției bugetare, asigurând utilizarea continuă a fondurilor pentru reducerea disparităților regionale și promovarea coeziunii.

Eforturi pentru adoptarea orientărilor bugetare până în martie

Potrivit lui Victor Negrescu, eurodeputații au, până la 1 februarie, posibilitatea de a depune amendamente.

„Am planificat deja câteva întâlniri cu raportorii alternativi. Sperăm că nu vom avea atât de multe și că vom putea ajunge la un compromis cât mai curând posibil. De asemenea, sunt prevăzute și reuniuni tehnice”, a precizat acesta. „Și dacă totul merge bine, undeva în martie, sperăm că la începutul lunii martie, vom adopta orientările în cadrul Comisiei pentru Bugete și apoi în plen, așa că sunt deschis la discuții. Apreciez deja implicarea raportorilor alternativi și sunt încrezător că suntem capabili să prezentăm orientări puternice înainte de alegeri, care vor arăta unitatea Parlamentului European și care vor reflecta diferitele poziții pe care le-am avut în anii precedenți cu privire la multe dintre problemele bugetare”, a adăugat eurodeputatul.

El a mai spus că „vom încerca să solicităm o abordare coerentă și bazată pe cooperare și să construim cu adevărat împreună aceste orientări pentru a evita ceea ce s-a întâmplat anul trecut, când, din păcate, nu am reușit să aprobăm orientările”. „Ar fi o greșeală, o eroare dacă Parlamentul ar merge în aceeași direcție. Iată de ce preferăm de la început această abordare echilibrată care, sperăm, va consolida poziția Parlamentului în contextul actual”, a încheiat Victor Negrescu.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost în ultimii trei ani responsabilul grupului social-democrat pentru bugetul european. Prioritățile Parlamentului European privind bugetul anual al UE pentru anul 2025 vor fi votate în luna martie în Comisia pentru Bugete și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.