Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație și chestor al Parlamentului European, a încheiat încă un an de activitate parlamentară cu multe rezultate la nivel european și cu perspective pozitive pentru perioada următoare. În bilanțul activității sale din 2023, sunt sintetizate concluziile activității parlamentare în raport cu următoarele obiective: obținerea de fonduri europene suplimentare și mai ușor de accesat pentru România, acțiunile constante pentru aderarea României la spațiul Schengen, lupta pentru drepturile sociale europene și respectul pentru cetățeni, promovarea unei Uniuni Europene pentru toți, protejarea intereselor românilor și a valorilor naționale și susținerea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova.

Totodată, prezentând acest bilanț, Victor Negrescu transmite românilor de pretutindeni un mesaj de unitate într-un moment care relevă puterea comunității și a solidarității, mai ales după un an dificil, caracterizat de provocări fără precedent, din care UE a ieșit mai puternică:

„Familia noastră politică a reușit în ultimii ani să arate că este principalul curent politic european care sprijină România, atât în demersul de aderare la spațiul Schengen, cât și în eforturile de atragere a fondurilor europene și, respectiv, în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. În calitate de europarlamentar, responsabil al social-democraților în Comisia pentru Control Bugetar și pentru bugetul european, și de vicepreședinte al socialiștilor europeni, am contribuit activ la creșterea influenței României în Uniunea Europeană și la reformarea Europei, pentru ca aceasta să fie mai socială, umană și echitabilă în raport cu toți cetățenii săi.

Anul 2023 a arătat ce înseamnă unitatea europeană, ajutând Ucraina să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială în fața Rusiei invadatoare. Prin recenta decizie de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, Republica Moldova și de a oferi Georgiei statutul de țară candidată, Uniunea Europeană geopolitică, pregătită să își asume rolul de lider la nivel mondial, a căpătat o nouă forță.

2024 va fi un an plin de provocări, cu multe momente electorale, pe care Uniunea Europeană și România trebuie să le gestioneze adecvat pentru a menține stabilitatea și reziliența societății noastre într-un context global și regional dificil. Europa trebuie să identifice rapid soluții pentru a menține coeziunea blocului comunitar, în timp ce România trebuie să își crească influența în Uniunea Europeană și să evite mirajul propagat de forțele populiste.

De aceea, în fața unui an în care ne vom exprima alegerile prin vot, să nu uităm valorile pe care se fundamentează UE: democrația, libertatea, egalitatea, respectarea drepturilor omului și a statului de drept și respectul pentru demnitatea umană.

Vă îndemn să privim european și cu optimism către Noul An. 2024 să aducă o UE mai echitabilă, mai apropiată de cetățeni și mai puternică și o Românie integrată în spațiul Schengen, cu rădăcini puternic ancorate în calea europeană.”

O componentă importantă a activității europarlamentare din 2023 a fost legată de zona bugetară:

• a reușit în Parlamentul European amendarea regulamentului european pentru a permite modificarea planurilor naționale de redresare și reziliență;
• a obținut fonduri suplimentare în bugetul european pentru 2024, în mod special pentru reducerea impactului generat de creșterea alarmantă a prețurilor la energie, combaterea inflației, educație, cultură, agricultură, sprijinirea IMM-urilor și a grupurilor vulnerabile, precum și pentru finanțarea extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria și protejarea frontierelor externe prin alocarea unor fonduri suplimentare în valoare de 2,5 milioane de euro, și pentru securizarea acțiunii comune externe, în mod special în Republica Moldova, crescând alocările pentru politica de vecinătate cu 50 milioane de euro;
• a obținut aprobarea Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European pentru creșterea bugetului pentru Fondul de Solidaritate din care România va primi 33,9 milioane de euro pentru acoperirea costurilor generate de fenomenele climatice din 2022;
• a obținut, printr-o serie de demersuri parlamentare, fazarea proiectelor europene nefinalizate;
• a promovat includerea de noi zone de investiții teritoriale integrate, precum cele dedicate Munților Apuseni sau zonei de nord a Moldovei;
• a promovat transparentizarea bugetului european, făcând apel la digitalizarea accesului la fondurile UE;
• a făcut demersuri pe lângă Comisia Europeană în vederea modificării temporare a regulilor fiscale europene și a procedurii de deficit excesiv prin extragerea din calcul a sumelor specifice cheltuite pentru ajutorul logistic, militar și umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova.

Demersuri realizate constant pentru promovarea obiectivului național privind aderarea României la spațiul Schengen: 

• a fost promotorul rezoluției Parlamentului European pentru aderarea la spațiul Schengen, care a fost susținută de grupul social democrat și adoptată de legislativul european după succesul petiției #RomâniaCereSchengen;
• a realizat campania națională #RomâniiMerităÎnSchengen, prin intermediul căreia a transmis către instituțiile europene zeci de mii de mesaje ale românilor și a purtat discuții cu numeroși lideri europeni;
• a contribuit la schimbarea poziției Suediei și Olandei cu privire la aderarea României la spațiul Schengen;
• a reușit să convingă mai mulți eurodeputați să își schimbe votul în favoarea rezoluțiilor pentru aderarea României la spațiul Schengen deși aceștia inițial au votat împotrivă;
• a organizat o acțiune cu zeci de activiști PES în fața sediului Consiliului UE pentru a cere respectarea drepturilor țării noastre;
• a amendat rezoluțiile Parlamentului European pentru a sublinia că decizia Consiliului din decembrie de a respinge aderarea României, fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare, reprezintă o discriminare la adresa românilor și o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora;
• a discutat anterior preluării președinției Consiliului UE cu liderii politici din Spania și a contribuit la includerea aderării României la spațiul Schengen ca obiectiv al mandatului acestora, participând la discuții la nivel înalt cu oficiali ce pot ajuta în continuare România;
• a inițiat un raport al Comisiei pentru Afaceri Constituționale (AFCO) prin care au fost incluse mecanisme legale astfel încât veto-ul Austriei privind intrarea României în Schengen să poată fi invalidat; Parlamentul European a aprobat acest raport în sesiunea plenară din 11-14 decembrie, transmițând că România are un partener în această instituție în eventualitatea unui atac la Curtea de Justiție a UE și creând premizele pentru a debloca acest veto nejustificat.

Numeroase acțiuni sectoriale pe zona socială, digitală, educațională, culturală și agricolă/rurală:

• a mobilizat sprijinul a zeci de eurodeputați pentru cauze legate de copiii ai căror părinți lucrează în străinătate, tinerii cu dizabilități sau copiii bolnavi de cancer;
• a lansat campania #YouthUP despre tineri și necesitatea unor măsuri concrete pentru aceștia precum testarea impactului pe termen lung al politicilor publice la nivel european, care a generat o dezbatere dedicată în plenul Parlamentului European;
• a solicitat sprijin european pentru ONG-urile românești cu expertiză în domeniul protejării și sprijinirii copiilor din Ucraina;
• a cerut instituțiilor UE să ia măsuri clare de combatere a extremismului religios, antisemitismului și a discursului care incită la ură;
• a organizat, împreună cu Salvați Copiii România, o conferință dedicată sprijinirii copiilor români cu părinți plecați în străinătate, care a fost găzduită în Parlamentul European;
• a organizat cea de-a doua ediție a Zilei Sectorului Digital Românesc la Parlamentul European cu sprijinul grupului S&D;
• a organizat, în Parlamentul European, expoziția ”Innovative Romania”, în care au fost prezentate inovații realizate de studenți români, în parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnică Politehnica București (UNSTPB);
• a sprijinit, din nou, cel mai mare festival al românilor din Belgia – ”Primăvara Românească” – și a invitat la Bruxelles, la Parlamentul European, zeci de artiști și aleși locali din toată țara;
• a solicitat măsuri europene pentru ca procesul de digitalizare să asigure protecția online a tinerilor și copiilor;
• începând de anul acesta, datorită proiectului pilot pe care l-a inițiat, 123 de școli din UE, inclusiv din România, și 6000 de copii au acces la instrumente de lucru moderne, sisteme digitale și conectivitate mai bună;
• a obținut aprobarea a două proiecte pilot cu finanțări de 750.000 de euro pentru mediul rural european și 1,5 milioane de euro pentru organizarea și reducerea timpului de muncă în UE;
• a inițiat, împreună cu PSD și PES activists România petiția #SateRomâneștiCuBaniEuropeni, prin care se solicită o mai mare atenție și susținere din partea Uniunii Europene pentru nevoile mediului rural din România. Petiția a fost aprobată de Parlamentul European și a solicitat Comisiei Europene să efectueze o investigație preliminară pe această temă și a transmis-o spre analiză Comisiilor pentru Bugete (BUDG) şi pentru Agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI);
• a susținut introducerea unor cursuri despre UE în toate țările membre ca măsură pentru contracararea discursului anti-european.

Susținerea parcursului european al Republicii Moldova

• a solicitat în repetate rânduri, în plenul Parlamentului European, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și susținerea financiară de către UE a proiectelor de interconectare dintre Republica Moldova și România;
• a solicitat instituțiilor europene să își exprime sprijinul pentru punctele subliniate în cadrul rezoluției Adunării ”Moldova Europeană”, adoptată în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău;
• a solicitat integrarea mai rapidă a Republicii Moldova în Instrumentul de asistență pentru preaderare, creșterea asistenței macro-financiare și a asistenței tehnice pentru această țară;
• a lansat un apel către Comisia Europeană și către statele membre să ofere acces Republicii Moldova la fondurile pre-aderare, cu scopul de a sprijini această țară în parcursul său către Uniunea Europeană și pentru a face față încercărilor externe de destabilizare.