Toate cele 18 state europene care au deja planurile de redresare aprobate au prevăzut ținte clare cu privire la crearea de locuri de muncă, construcția de noi companii, impactul asupra sănătății și educației sau reducerea sărăciei și decalajelor sociale. În cazul României, acești indicatori nu există.
Principala problemă a PNRR-ului prezentat de Guvern este că nu prevede un real proiect de dezvoltare a României și nu ia în considerare recomandările Parlamentului European de a corela obiectivele PNRR cu pilonii drepturilor sociale, agenda globală pentru dezvoltare durabilă sau raportul de țară.
De aceea am solicitat public includerea, încă de anul trecut, a partenerilor sociali și a societății civile în mecanismele de monitorizare și control ale PNRR. În ciuda declarațiilor publice, nici până astăzi acest lucru nu a fost implementat. Mai grav este că, pentru a face acest lucru operațional, ar fi trebuit să înceapă proceduri transparente de selecție în vederea asigurării unei monitorizări transparente și corecte.
În discuțiile purtate astăzi cu reprezentanții societății civile, prezenți la Școala Română de Dezvoltare, am întărit nevoia ca toți cei nemulțumiți de PNRR să transmită rapid Comisiei Europene punctele lor de vedere, așa cum au făcut-o deja partenerii sociali și anumite organizații pe zona de mediu și social.
Obiectivul este ca fondurile disponibile să fie folosite corect, coerent și transparent pentru ca România să nu piardă aceste resurse. Inclusiv Fondul de Reziliență pentru Societatea Civilă trebuie programat și setat pe baze corecte. Cel mai grav lucru este să rămânem cu PNRR greșit, ce nu poate fi implementat, și astfel România să piardă fondurile alocate.
Social Media