Recent, la data de 10 mai 2017, guvernul elvețian a reintrodus restricțiile privind accesul liber pe piața muncii a cetățenilor români și bulgari, pentru o perioadă de un an de zile, încălcând astfel propriile angajaemente asumate în fața Comisiei Europene și a Parlamentului European.

Vă invit să citiți un interviu pe larg acordat portalului on-line europunkt.ro

Vladimir Adrian Costea: Care sunt motivele pentru care Elveţia a reintrodus restricţiile temporare pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari?

Victor Negrescu: Aparent, ar fi fost depăşit un prag al numărului de solicitanţi ai permisului de muncă, motiv pentru care Elveţia va limita, timp de un an, numărul permiselor eliberate. Însă eu am cerut Comisiei Europene să verifice de urgenţă dacă în luarea acestei decizii au fost îndeplinite toate condiţiile legale şi dacă au fost respectate în detaliu toate criteriile convenite între Uniunea Europeană şi statul elveţian în această privinţă.

Nu e normal să se reintroducă astfel de restricţii, odată ridicate. Nu vorbim de un „val” masiv dinspre România, deci e cu atât mai greu de înţeles de ce Elveţia a recurs la un astfel de semnal dur ca reacţie la o ameninţare inexistentă.

În ce măsură această decizie este una discriminatorie?

Din punctul meu de vedere, este profund discriminatorie! Există un acord între UE şi statul elveţian, acesta a presupus eliminarea restricţiilor, pasul respectiv a fost făcut, iar acum asistăm la un pas înapoi, la doar un an distanţă.

Din datele oficiale, majoritatea românilor care muncesc acolo sunt înalt calificaţi, deci oameni de care societatea respectivă are nevoie şi care, cu siguranţă, aduc o contribuţie importantă prin munca lor. Nu doar că e vorba de discriminare, dar e un gest nedrept, oricât s-ar încerca justificarea lui.

Care este mesajul pe care Elveţia îl transmite Uniunii Europene şi celor două ţări prin reintroducerea acestor restricţii?

Categoric, un mesaj de neîncredere! Un semnal foarte nepotrivit tocmai în acest moment în care Uniunea Europeană se află într-un proces de reconstrucţie, de redefinire a obiectivelor sale, dar şi într-o perioadă marcată de dificultăţi în plan european şi global. Între parteneri trebuie să existe încredere și respect.

Care este competenţa instituţiilor europene în sprijinirea cetăţenilor români şi bulgari care muncesc pe teritoriul elveţian?

Instituţiile europene, şi Comisia în primul rând prin rolul său de executiv european, trebuie să-şi asume protejarea drepturilor cetăţenilor români şi bulgari. Mai întâi să verifice şi să constate dacă această restricţionare a dreptului la muncă respectă prevederile acordului existent. Apoi, să facă tot ce ţine de competenţele sale pentru a determina reinstituirea acestui drept.

Care este impactul pe care această decizie îl produce asupra relaţiilor bilaterale dintre Elveţia şi Uniunea Europeană?

E greu de estimat în acest moment, însă sper – şi voi insista – ca din partea autorităţilor europene să existe o reacţie cât mai curând.

Trebuie să vedem cum înţelege UE să-şi apere cetăţenii, indiferent din ce ţară provin ei, mai ales acum în contextul discuţiei despre mai multe viteze sau trepte de integrare. Este un test în urma căruia vom putea constata dacă „Europa cu mai multe viteze” e într-adevăr o formulă de cooperare (cum pretinde Comisia) sau e o formulă prin care cetăţenii sunt împărţiţi pe categorii.

Ce ar trebui să facă instituţiile din România pentru a sprijini cetăţenii români care muncesc pe teritoriul elveţian?

Să rămână permanent la dispoziţia acestora, pentru a putea interveni în cazul în care ei raportează abuzuri sau situaţii dificile pe care le întâmpină. Acest gest al autorităţilor elveţiene poate fi interpretat şi ca un semnal de respingere adresat românilor care muncesc deja acolo, iar receptarea sa la nivelul societăţii elveţiene le poate crea dificultăţi acestora.

Dacă ar fi să traducem simplist acest gest, elveţienii ar putea înţelege că decidenţii lor politici nu-i mai vor pe români în ţara lor – nu putem şti ce fel de reacţii poate genera o asemenea interpretare. Să ne amintim incidentele extrem de grave, atacurile la adresa cetăţenilor europeni de pe teritoriul Marii Britanii, imediat după Brexit. Au existat atunci şi români care au avut de suferit din cauza unor manifestări de agresivitate şi chiar de ură, încurajate de acea decizie.

Să sperăm că nu se va întâmpla nimic similar în Elveţia.