Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat o serie de soluții pentru salvarea fondurilor din PNRR dedicate României și face apel la o poziție de țară clară cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în contextul începerii negocierilor inter-instituționale cu privire la bugetul pe termen lung post-2027.
Soluții pentru salvarea fondurilor din PNRR
În calitate de membru în grupul de monitorizare al Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat mai multe soluții pentru salvarea fondurilor din PNRR dedicate României, dat fiind că se apropie data de 31 august 2026, termenul limită până la care proiectele și reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie finalizate.
„Prioritatea tuturor trebuie să fie atragerea fondurilor europene pentru România iar acest lucru presupune finalizarea cu succes a PNRR și implementarea proiectelor restante”, a spus eurodeputatul.
Raportor al legislativului european privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Victor Negrescu a lucrat la implementarea acestor soluții și a schimbat inclusiv o serie de prevederi pentru a ajuta România și beneficiarii.
Amintim că eurodeputatul este co-inițiatorul unui raport prin care Parlamentul European solicită extinderea finanțării UE pentru redresare după luna august 2026 pentru a asigura finalizarea investițiilor-cheie și a proiectelor la scară largă, dar şi posibilitatea ca proiectele nefinalizate să poată continua în cadrul altor instrumente ale UE.
Printre măsurile propuse de Victor Negrescu se numără:
– selectarea, pe baza unor criterii clare, a proiectelor care pot fi finalizate și salvarea celor care nu pot fi închise până la finalul lunii august prin transferarea lor către alte programe europene sau naționale de finanțare;
- bugetarea cheltuielilor neeligibile sau realizate în afara perioadei eligibile.
- îmbunătățirea normelor legale privind transferul proiectelor nefinalizate către alte programe;
- asigurarea unui circuit de finanțare predictibil și deblocarea plăților la nivel guvernamental;
- crearea de noi instrumente financiare pentru a putea finanța proiecte din PNRR după termenul de finalizare;
- introducerea de proiecte în regim dual (civil-militar), care pot fi finanțate deja după luna august 2026;
- sprijinirea solicitării Parlamentului European pentru prelungirea PNRR, care se bucură deja de susținerea mai multor state membre ale UE.
Ultima renegociere a PNRR trebuie să fie coerentă, realizată transparent și asumată politic
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, solicită ca ultima renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență să fie coerentă, realizată în mod transparent și asumată politic.
Eurodeputatul atrage atenția că „lipsa dialogului cu partenerii sociali, societatea civilă și Parlamentul României pe acest subiect pune sub semnul întrebării legitimitatea demersului. Trebuie să depășim mizele politice și să acționăm pentru români”, a arătat Victor Negrescu.
Viitorul buget multianual al Uniunii Europene – un instrument real pentru construirea Europei sociale și solidare, cu impact real în economia românească
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a coordonat o serie de întâlniri și inițiative la nivel european cu privire la viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 și a pledat pentru o prezență mai activă a României în negocierile care vor contura prioritățile europene pentru următorii șapte ani.
„Se discută despre viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene 2028–2034. Pentru România, această dezbatere nu este una tehnică. Este despre dezvoltare, investiții și șanse reale pentru oameni. Investițiile din România depind de fondurile europene, iar fără ele există un risc acut de blocaj economic. Direcția acestui buget va influența puternic economia noastră, comunitățile locale și nivelul de trai”, a subliniat Victor Negrescu.
România are nevoie de un plan național pentru accesarea fondurilor din viitorul buget multianual al UE
Eurodeputatul subliniază că România trebuie să își stabilească o poziție de țară clară privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene post-2027, în contextul în care lucrările pe acest dosar intră într-o etapă accelerată la nivel european.
„Aproape 9 din 10 investiții publice din România implică bani europeni. Iar peste 55% din investițiile publice sunt realizate direct din fonduri europene. Asta înseamnă un lucru simplu: deciziile luate la Bruxelles influențează direct dezvoltarea României de la infrastructură, la economie și oportunitățile pentru oameni”, a reliefat Victor Negrescu.
Demararea unor consultări reale cu autoritățile locale, mediul academic și partenerii sociali, cheia succesului pentru un plan național adecvat pentru accesarea fondurilor UE post-2027
Pentru a evita repetarea blocajelor și a întârzierilor întâlnite în cazul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, Victor Negrescu propune demararea unor consultări reale cu autoritățile locale, ADR-urile, mediul economic și partenerii sociali, realizate în mod „transparent, deschis și cu obiective clare.”
„Cred că regiunile, orașele, comunele, universitățile, sindicatele, patronatele și societatea civilă trebuie să participe direct la construirea acestui viitor plan național, nu doar să afle deciziile după ce sunt luate în spatele ușilor închise”, a spus eurodeputatul.
Victor Negrescu a avansat o serie de priorități esențiale pe care România ar trebui să le promoveze în discuțiile de la nivel european:
- menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri;
- alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri;
- o finanțare europeană solidă pentru sănătate;
- menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională;
- menținerea unei anvelope financiare naționale de 60 de miliarde euro;
- o distribuție geografică echitabilă în viitoarele programe europene precum Fondul european pentru competitivitate;
- proiecte și inițiative de anvergură europeană, precum: Centrul European de Competențe în materie de Securitate Cibernetică, cu sediul la București, Hubul European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, și Black Sea AI Gigafactory.
„România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a evidențiat Victor Negrescu miza negocierilor privind acest dosar.
Inițiative întreprinse în Parlamentul European menite să sprijine promovarea priorităților României în negocierile privind viitorul buget european
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avansat o serie de solicitări și propuneri care pot consolida eforturile României de promovare a priorităților naționale în negocierile de la nivelul Uniunii Europene privind bugetul pe termen lung post-2027.
La propunerea sa, Comisia pentru Sănătate din Parlamentul European a decis să redacteze un aviz privind viitoarele Planuri Naționale și Regionale 2028–2034 cu scopul de a susține finanțările pentru sănătate, care ar putea însemna alocarea a 20 de miliarde de euro pentru acest sector vital.
Potrivit eurodeputatului, acest lucru va însemna:
– spitale moderne și infrastructură medicală reală;
– soluții pentru criza de personal din sănătate;
– acces mai bun la medicamente și tratamente;
– investiții în prevenție și cercetare;
– intervenții rapide în situații de urgență sanitară;
– cooperare transfrontalieră între statele UE.
„România are nevoie de investiții în sănătate cu bani europeni”, a evidențiat Victor Negrescu.
În egală măsură, solicitarea eurodeputatului privind crearea unui fond dedicat luptei împotriva cancerului în viitorul buget multianual a fost inclusă în propunerea bugetară a Parlamentului European.
Totodată, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a obținut suplimentarea finanțării pentru justiție la 890 milioane de euro în poziția de negociere a Parlamentului European privind viitorul buget multianual al UE.
Conform acestuia, fondurile ar urma să fie investite în: cooperare judiciară europeană, independența justiției, digitalizare, simplificarea legislației și acces real la justiție pentru toți, inclusiv diaspora și persoanele vulnerabile.
Scopul este acela de a combate corupția, traficul de droguri și criminalitatea transfrontalieră.
Mai mult, Victor Negrescu a obținut stabilirea unei dimensiuni social-democratice puternice în mandatul de negociere al Parlamentului European:
- susținere pentru dezvoltarea comunităților rurale și reducerea decalajelor dintre regiuni;
- un sprijin esențial pentru agricultura românească și pentru securitate alimentară;
- mai multe oportunități pentru tineri, educație, mobilitate și sport prin suplimentare bugetului pentru Erasmus +;
- sprijin pentru implicare civică și participare democratică prin creșterea anvelopei bugetare destinate AgoraEU.
Noi surse de venit pentru finanțarea priorităților țărilor membre, inclusiv ale României
Eurodeputatul Victor Negrescu a propus introducerea unei taxe europene aplicate platformelor de jocuri de noroc și pariuri online pentru a finanța suplimentar educația, programele pentru tineri, sănătatea mintală, prevenția și protecția copiilor.
Această soluție europeană concretă ar putea aduce între 14 și 28 de miliarde de euro în viitorul buget european.
Propunerea inițiată și susținută la nivel european de eurodeputatul Victor Negrescu se regăsește deja printre opțiunile analizate în cadrul dezbaterilor privind noile resurse proprii ale Uniunii Europene şi urmează să treacă printr-un proces accelerat de evaluare din partea Comisiei Europene.
Potrivit eurodeputatului, noile resurse proprii sunt esențiale pentru finanțarea investițiilor europene în domenii-cheie precum educația, sănătatea, competitivitatea economică și sprijinirea comunităților locale, fără a pune presiune suplimentară asupra contribuțiilor naționale ale statelor membre.
„Europa trebuie să găsească resurse noi, echitabile și moderne pentru a investi în viitor. Nu putem vorbi doar despre priorități europene fără să construim și soluțiile prin care le finanțăm”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.
