Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al Grupului de reflecție privind viitorul Parlamentului European, a stabilit împreună cu principalele grupuri politice temele de analiză care vor ghida acest proces strategic privind evoluția legislativului european. Grupul a fost creat la inițiativa eurodeputatului român, cu scopul de a lansa o reflecție amplă asupra modului în care Parlamentul European trebuie să evolueze pentru a răspunde noilor provocări politice, instituționale și geopolitice.
Desemnarea lui Victor Negrescu în această poziție reflectă rolul tot mai activ pe care România îl poate avea în definirea direcției instituțiilor europene și în dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene.
„Sunt onorat să fac parte din conducerea Parlamentului European și că, astfel, pot contribui, concret, la o Românie mai influentă în Uniunea Europeană”, a transmis eurodeputatul.
Temele care urmează să fie analizate în cadrul grupului de reflecție includ:
- consolidarea rolului Parlamentului European în inițierea politicilor europene;
- întărirea controlului democratic într-o Uniune cu decizii tot mai rapide și executive mai puternice;
- simplificarea și accelerarea procesului legislativ, cu Parlamentul în centru și cu mai multă transparență pentru cetățeni;
- impactul extinderii Uniunii Europene asupra funcționării interne și eficienței instituționale;
- democrația în era digitală și a inteligenței artificiale;
- funcționarea Parlamentului în situații de criză.
„Obiectivul este clar: un Parlament European mai eficient și mai apropiat de cetățeni”, a evidențiat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Coordonarea acestui proces de reflecție și de prospectivă de către Victor Negrescu are loc într-un context internațional complex, marcat de tensiuni geopolitice și de provocări majore pentru democrațiile europene.
Prezent la evenimentul organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), intitulat „10 lucruri de urmărit în 2026”, Victor Negrescu a subliniat nevoia unei Românii mai prezente și mai influente în procesul decizional european.
„2026 riscă să fie un an de cotitură în politica internațională. Securitatea nu mai este teorie. Războiul de la granițele UE, atacurile hibride și dezinformarea cer decizii ferme. Pentru România, aflată pe flancul estic, acest lucru înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională. În același timp, democrația și statul social sunt sub presiune. Avem nevoie de o Europă care apără regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială. 2026 va fi decisiv și pentru economia și bugetul european post-2027. Miza României este clară: investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor”, a evidențiat vicepreședintele Parlamentului European.
Grupul de reflecție privind viitorul Parlamentului European urmează să elaboreze până în toamna acestui an prima analiză privind evoluția legislativului european și modul în care acesta se poate adapta noilor provocări politice, instituționale și geopolitice.
