Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare au adoptat propunerile avansate de eurodeputatul Victor Negrescu, raportor al Parlamentarului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, prin care România și restul țărilor membre vor dispune de mai mult timp pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Raportul, care conține măsurile propuse de Victor Negrescu, raportor social-democrat al Comisiei pentru Bugete, a fost adoptat cu 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri.

”Avem nevoie de acțiuni concrete care să asigure finalizarea proiectelor aflate în derulare și protejarea fondurilor europene. Miliarde de euro și proiectele din PNRR pot fi salvate pentru că am reușim să prelungim perioada de implementare cu 18 luni pentru proiectele mature. Această prelungire este esențială pentru România, care riscă altfel să piardă investiții majore în infrastructură, sănătate, educație sau tranziție digitală. Solicităm ca această prelungire să fie aplicată pe baza unor criterii obiective, clare și echitabile, stabilite de Comisia Europeană, astfel încât să existe transparență și un tratament corect între toate statele membre. În plus, este important ca proiectele care nu pot fi finalizate până în 2026 să poată fi continuate prin alte surse de finanțare europene, precum Fondul European de Investiții sau un eventual nou fond european pentru competitivitate”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Principalele amendamente solicitate de eurodeputatul Victor Negrescu și incluse în document sunt următoarele:

• Prelungirea cu 18 luni a perioadei de implementare pentru proiectele mature care nu pot fi finalizate până în august 2026 prin modificarea Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, dacă este necesar, prin codecizie;
• Această prelungire trebuie realizată de către Comisia Europeană pe baza unor criterii obiective, clare și echitabile;
• Instituirea unui mecanism clar de transfer al proiectelor nefinalizate către alte surse de finanțare europeană pentru a permite finalizarea proiectelor în derulare prin alte instrumente de finanțare, precum Fondul European de Investiții sau un eventual nou fond european pentru competitivitate;
• Accelerarea procesului de adaptarea a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, atât în domeniul reformelor, cât și în ceea ce privește investițiile, astfel încât statele membre să poată răspunde provocărilor generate de evenimentele geopolitice;
• Din calitatea de co-președinte al Intergrupului pentru Educație și Competențe din Parlamentul European, Victor Negrescu a reușit să ofere acestui domeniu o poziție importantă în raport. Documentul reiterează poziția de negociere a legislativului european de a include obiective pentru educație (10%) și pentru activități culturale (2%) și încurajează efortul Comisiei de a evalua aceste obiective ca punct de referință în evaluarea sa a politicii educaționale în cadrul PNRR, prin intermediul Tabloului de bord pentru redresare și reziliență;
• Aplicarea normelor financiare orizontale prevăzute în Regulamentul financiar pentru a facilita punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, inclusiv în ceea ce privește amenzile, penalitățile și sancțiunile;
• Rolul EPPO în protejarea intereselor financiare ale UE și în combaterea fraudei;
• Finanțarea proiectelor energetice transfrontaliere, a apărării și a inovațiilor digitale;
• Reducerea poverii administrative, în special pentru IMM-uri, partenerii sociali și beneficiarii din grupurile vulnerabile.

Care este stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență în România care a constituit drept fundament pentru modificările propuse?

Propunerile adoptate în comisiile de specialitate ale Parlamentului European vin în întâmpinarea României și altor țări care înregistrează provocări legate de calendarul de implementare a unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență.

Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde de euro din suma de 28,5 miliarde de euro de care dispune pentru implementarea PNRR. Din această alocare, o sumă de 13,6 miliarde euro este acordată sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență urmează să fie supus la vot în plenul Parlamentului European în luna iunie.