Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, stabilind angajamente financiare de aproximativ 200 de miliarde de euro.
Negocierile au fost conduse din partea Parlamentului European de europarlamentarul social-democrat român Victor Negrescu, vicepreședinte al legislativului european, iar viitorul buget va avea impact pozitiv și asupra priorităților României, îndeosebi sprijinul pentru extinderea spațiului Schengen și infrastructură.
Acordul interinstituțional obținut de reprezentantul României în legislativul european a fost salutat de Comisia Europeană, aceasta subliniind că bugetul va permite UE să își îndeplinească angajamentele politice și va oferi mijloacele financiare necesare pentru a susține prioritățile politice ale UE și pentru a aborda crizele urgente pe plan intern.
Creștere substanțială în bugetul UE
„Parlamentul a ajuns la un acord solid privind bugetul UE 2025 de aproape 200 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă cu 6 % mai mult decât în anul precedent. După mai multe zile de negocieri, mă bucur că am obținut creșteri pentru educație, sănătate, protecție civilă, cercetare, protecția frontierelor, agricultură, lupta împotriva corupției, extinderea Schengen, politici sociale și ajutor umanitar. Am reușit, de asemenea, să asigurăm cele 6 miliarde de euro din fondurile de coeziune atât de necesare pentru țările din Europa Centrală și de Est afectate de inundații. Am reușit să realizăm toate acestea, găsind în același timp o abordare echilibrată în ceea ce privește finanțarea datoriilor generate de Facilitatea pentru redresare și reziliență. Am demonstrat că, la nivel european, suntem capabili să găsim soluții comune și clare la provocările UE și la așteptările cetățenilor”, a declarat Victor Negrescu, despre rezultatul negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în cadrul și în urma cărora a căutat să evidențieze importanța unei reprezentări puternice în procesul decizional european, obținând rezultate semnificative pentru România și Uniunea Europeană.
Priorități bugetare pentru 2025
Acordul negociat de Negrescu include alocări suplimentare pentru domenii cheie:
Competitivitate, politici sociale și mediu
- Orizont Europa: +25 milioane de euro pentru cercetare și inovare.
- Programul LIFE: +5 milioane de euro pentru acțiuni climatice, biodiversitate și natură.
- Protecție civilă: +8 milioane de euro pentru gestionarea crizelor climatice.
Migrație și gestionarea frontierelor
- Gestionarea frontierelor: +10 milioane de euro, inclusiv pentru extinderea spațiului Schengen.
- Ajutor umanitar: +50 milioane de euro pentru crizele globale și urgențele climatice.
În plus, fonduri suplimentare au fost alocate pentru programe precum Erasmus+ (+82 milioane de euro), Consiliul European pentru Inovare și Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (+2,5 milioane de euro).
Parlamentul a obținut finanțare suplimentară pentru programele UE
În februarie, în timpul revizuirii bugetului pe termen lung al UE, Parlamentul Europeană a obținut creșteri substanțiale pentru programele emblematice. Pe această bază, deputații europeni, în frunte cu Victor Negrescu, au apărat aceste suplimentări și au obținut finanțare suplimentară pentru politicile esențiale în bugetul anual 2025.
Parlamentul a negociat cu succes o finanțare suplimentară de 230,7 milioane de euro față de proiectul inițial de propunere al Comisiei, concentrându-se pe programe și politici care vizează îmbunătățirea vieții oamenilor, stimularea competitivității și abordarea provocărilor actuale. În plus, bugetul pentru 2025 va beneficia de creșteri majore rezultate din economiile anterioare, inclusiv 82 de milioane de euro pentru Erasmus+ și 20 de milioane euro pentru Orizont Europa.
Sprijin pentru regiunile afectate de dezastre naturale
Un element important al bugetului îl reprezintă sprijinul pentru regiunile europene afectate de dezastre naturale, cum ar fi inundațiile recente. Negociatorii au convenit asupra alocării a până la 3 miliarde de euro pentru refacere și prevenție.
Contextul negocierilor
Negocierile s-au desfășurat într-un climat complex, marcat de provocări economice și de propunerile inițiale ale statelor membre de a reduce finanțarea unor programe. Parlamentul European, prin Victor Negrescu, a reușit să protejeze fondurile esențiale și să introducă noi mecanisme financiare, precum „mecanismul în cascadă EURI”, menit să acopere costurile de rambursare ale Instrumentului European de Redresare fără a afecta programele prioritare.
Impact pentru România
Prin tratativele la nivelul instituțiilor UE coordonate de Victor Negrescu în numele Parlamentului european, România beneficiază direct de pe urma acestui buget prin:
- Sprijin pentru extinderea Schengen.
- Fonduri pentru refacerea infrastructurii afectate de inundații.
- Creșteri în domenii precum cercetarea, educația și sănătatea.
Care este arhitectura bugetului UE pentru anul următor
Acesta este cel de-al cincilea buget anual din cadrul bugetului pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Bugetul pentru 2025 este completat de acțiuni de sprijinire a redresării COVID-19 în cadrul NextGenerationEU, planul UE de redresare după pandemie.
Social Media