Recomandarea a fost inclusă, la inițiativa mea (https://cutt.ly/elG8xpI), în documentul de poziție al Parlamentului European privind acest instrument de finanțare europeană (https://cutt.ly/ylG8Txg) dar și în mai multe rapoarte ale legislativului european privind educația. Apelul public pentru alocarea acestor sume a fost susținut de către toți actorii relevanți din domeniul educației la nivel european. În România, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) (https://cutt.ly/UlG8Pm7) și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (https://cutt.ly/MlG8Fxp) au preluat apelul lansat la nivel european.

În planul inițial, Guvernul României a decis alocarea a doar 3,18% din fondurile disponibile pentru educație. Ca urmare a presiunii publice exercitate, fondurile pentru învățământ ar putea crește, însă există riscul să nu se ajungă la suma recomandată, iar o parte semnificativă să provină din împrumuturi, nu granturi. Recomandarea instituțiilor europene și solicitările actorilor implicați în educație sunt clare însă. Nu vorbim nici de 3%, nici de 6%, este nevoie să se aloce 10% pentru educație.

Proiectele pentru educație trebuie selectate cu profundă transparență. Ele nu pot fi scrise pe un colț de masă, pe fugă, fără reforme și o evaluare concretă. Toate proiectele trebuie să fie rezultatul unui dialog cu actorii relevanți din domeniul educației. Lista de posibile proiecte este menționată în ghidul pus la dispoziție de Comisia Europeană. Nu trebuie să inventăm noi nimic. Proiectele trebuie să poată înceapă, ideal, până la finalul anului 2022, cel târziu 2023, să fie implementate până la finalul lunii august 2026 și să fie sustenabile dincolo de această dată.

Vorbim printre altele de proiecte sustenabile în infrastructura educațională, de acțiuni în zona de capital uman și de formare, de măsuri ferme privind reducerea inegalităților și scăderea abandonului școlar, de sprijin pentru toate formele de educație (învățământ tehnic sau vocațional, învățământ pentru persoane cu dizabilități, învățământ pe tot parcursul vieții, etc), de fonduri substanțiale pentru zona de cercetare și de creștere a competențelor digitale. Totul este detaliat în documentele europene.

Avem timp până în data de 5 martie, când va fi publicată noua formă a Planului de Redresare și Reziliență, pentru a schimba lucrurile și a pune educația în centru procesului de modernizare a României. Cu cel mai mic procentaj din PIB alocat educației din UE, România are nevoie de alocări substanțiale din fondurile europene pentru creșterea calității procesului educațional.