Peste 1.000 de persoane și-au pierdut viața în România din cauza COVID-19. Cifre îngrijorătoare dar mai ales destine pierdute. Este greu de știut dacă prin testarea în masă, o reacție mai rapidă sau măsuri mai eficiente se putea face ceva pentru a salva respectivele persoane dar nu pot să fiu nepăsător și să cred că nu putem face mai mult de acum încolo, mai ales, că ne apropiem de momentul relaxării fără o strategie coerentă în acest sens.

 Acum câteva săptămâni postam o statistică privind situația României la nivel regional. Susținătorii liberali au sărit atunci că stăm bine, că statisticile trebuie prezentate altfel. Am introdus inclusiv statistica pe milion de locuitori, și tot rău arată. Dar cum am scris și atunci, prin aceste cifre nu vreau să atac pe cineva.

 Doresc doar să îndemn la mai multă atenție, la implicarea tuturor persoanelor cu expertiză și subliniez nevoie de a lucra împreună pentru a ieși din această situație cu un număr cât mai mic de victime dar și cu o economie capabilă să își revină. Asta înseamnă dialog, presupune ca documentele trimise spre Parlament, precum cel referitor la starea de alertă, să fie discutate în prealabil și necesită consens și responsabilitate. Poate să iasă și Iohannis și Orban de câte ori vor la televizor să se laude, dar mai important este să facem ce trebuie.

 Condoleanțe familiilor și celor dragi. Sper ca în memoria lor statul român să acționeze mai bine de acum încolo dar mai ales ca după această perioadă să găsim metoda să nu-i uităm niciodată. În mine, familiile victimelor, au un partener pentru a face tot ce consideră necesar pentru a nu da uitării aceste momente și a preveni ca pe viitor să mai trăim unele similare.