Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, respinge impetuos „PNRR-izarea” fondurilor structurale în viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034.
Într-o intervenție de la tribuna legislativului european, acesta a apărat interesele comunităților locale din România, care s-au dezvoltat datorită fondurilor de coeziune.
„Politica de coeziune este de neînlocuit. Ea nu poate fi comasată, diluată sau condiționată de criterii netransparente. Trebuie să rămână așa cum este prevăzută în tratatele europene. Localitățile și regiunile noastre s-au dezvoltat datorită acestor fonduri. De aceea spun un STOP clar <<PNRR-izării>> fondurilor structurale”, a transmis Victor Negrescu.
În context, eurodeputatul a întreprins mai multe acțiuni, precum consultarea directă a tuturor localităților din România cu privire la viitorul buget european pe termen lung, pentru a arăta că „doar prin simplificare și prin ascultarea beneficiarilor direcți putem salva bani europeni și putem construi o programare mai eficientă”.
În egală măsură, amendamentele pe care Victor Negrescu le-a propus, precum mai multă flexibilitate și posibilitatea de a transfera o parte din fondurile necheltuite către noi nevoi de finanțare, în mod special către infrastructură, către zonele afectate de calamități sau proiectele inovative, au fost integrate de raportorii responsabili pentru reforma politicii de coeziune.
„Trebuie să protejăm această politică europeană. Voi continua să apăr interesele comunităților locale și să contribui la construcția unei Românii care se dezvoltă cu bani europeni”, a conchis cu un mesaj de reasigurare vicepreședintele Parlamentului European.
Comisia Europeană a propus un buget multianual pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro.
Viitorul buget multianual al UE prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune.
Prin urmare, statele membre vor fi nevoite să prezinte planuri de parteneriat naționale și regionale pentru a accesa fondurile respective, după modelul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență.
Parlamentul European, dar și mai multe țări membre, printre care și România, și-au exprimat deja dezaprobarea față de modificări și au respins comasarea celor două politici, cea de coeziune și agricolă comună.
