Cele 10 priorități majore ale eurodeputatului Victor Negrescu în noua sesiune a Parlamentului European

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță principalele direcții pe care le va urmări în noua sesiune legislativă, ce începe în septembrie cu dezbaterea privind Starea Uniunii.

Într-un context geopolitic tensionat și a unor schimbări tehnologice și economice profunde, eurodeputatul schițează domeniile-cheie în care va continua să depună eforturi în beneficiul cetățenilor europeni, dar și pentru consolidarea profilului României ca furnizor de soluții în marile dosare europene și internaționale.   

1. Viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034

Pentru a construi o Românie puternică într-o Uniunea Europeană pregătită pentru viitor, Victor Negrescu propune trei măsuri generale pentru viitorul CFM:

• un sistem de venituri sustenabil;
• mai multă flexibilitate bugetară;
• un mecanism de răspuns rapid și eficient  la crize fără a afecta programele esențiale.

Având în vedere proximitatea României față de războiul din Ucraina și nevoia de a găsi un echilibru între cheltuielile pentru apărare și bunăstarea socială, eurodeputatul Victor Negrescu se angajează ca, în dezbaterile privind cadrul financiar multianual 2028-2034, să pună accent pe:

• Respingerea fermă a unei Europe cu două viteze prin apărarea fondurilor pentru coeziune și pentru agricultură. Victor Negrescu respinge propunerea Comisiei Europene ca politicile tradiționale ale Uniunii Europene, extrem de importante pentru dezvoltarea României, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, să fie comasate în „mega-fonduri” condiționate de reforme și investiții, ce pot fi accesate prin planuri naționale și regionale, după modelul PNRR. El continuă demersurile pe lângă Comisia Europeană pentru a obține garanții că această arhitectură bugetară nu va slăbi, ci va întări coeziunea.
• Un NU răspicat unui buget multianual care lasă fermierii români în urmă. Eurodeputatul cere alocări clare și subvenții echitabile, la același nivel cu ceilalți fermieri europeni.
• Pregătirea viitorului Europei și României prin educație și formarea competențelor. În calitate de inițiator și co-președinte al Intergrupului privind  viitorul educației și competențelor, Victor Negrescu acordă o prioritate deosebită acestui domeniu. Inițiator al Manifestului pentru Educație, acesta cere alocarea a cel puțin 20% din viitorul buget european pe termen lung (MFF) pentru educație și formare, excluderea investițiilor în educație din reglementările privind deficitul bugetar, pentru a permite statelor să investească fără teama sancțiunilor, un fond dedicat educației și competențelor în viitorul InvestEU, și creșterea de cinci ori a bugetului Erasmus+, conform propunerilor lui Mario Draghi.
• O politică de apărare a Europei care să prioritizeze finanțarea statelor din Centrul și Estul Europei, având în vedere că aceste țările din această regiune, inclusiv România, resimt direct presiunea războiului și a amenințărilor hibride. Victor Negrescu evidențiază că această politică ar trebui să fie implementată prin „investiții inteligente”, valorificând cu posibilitatea de a accesa toate oportunitățile puse la dispoziție pentru apărare, infrastructură și tranziție digitală, inclusiv fondurile din programul SAFE, Fondul European pentru Pace, InvestEU sau mecanismele de inovare, având în vedere dimensiunea complexă a amenințărilor. Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns pozitiv scrisorii trimise de eurodeputatul Victor Negrescu prin care solicită o atenție sporită pentru statele din prima linie.

2. Bugetul pentru anul 2026: proiecte pilot cheie pentru România

Victor Negrescu, eurodeputatul cu cele mai multe proiecte pilot și acțiuni pregătitoare aprobate, în valoare de peste 100 de milioane de euro, continuă și în acest an seria de inițiative noi, care nu sunt acoperite de acțiunile UE, prin care țara noastră și domenii-cheie pot beneficia direct de fonduri europene suplimentare.

Pentru bugetul european al anului viitor, Victor Negrescu a vizat trei proiect pilot cheie pentru România, în domenii precum turismul, sectorul cultural și extinderea acțiunilor UE către țările vecine, inclusiv Republica Moldova.

În acest sens, eurodeputatul român a propus un proiect pilot dedicat traseelor de lungă distanță, menit să aducă în prim plan principiile economiei sociale care susțin dezvoltarea comunităților locale, în special din mediul rural, promovând astfel turismul și creând o punte între comunități. Scopul proiectului pilot este ca Via Transilvanica să devină un model de bună practică la nivel european și să obțină sprijin direct din partea instituțiilor europene. Ar fi pentru prima dată când Via Transilvanica primește fonduri europene.                

În ceea ce privește dimensiunea culturală, Victor Negrescu pledează pentru digitalizarea patrimoniului cultural european, proiectul fiind menit să alinieze patrimoniul cultural la curentul de transformare digitală a Europei cu scopul de a aduce în casele fiecărui român și european moștenirea materială și imaterială a Europei.

Un alt proiect pilot la care a lucrat vicepreședintele Parlamentului European responsabil pentru relația cu Republica Moldova este extinderea European Heritage Hub la țările vecine, inclusiv Republica Moldova, lucru care ar pune în valoare inclusiv istoria, limba și cultura comună românească.

3. Simplificare prin Omnibus

Pentru a asigura un climat legislativ predictibil pentru antreprenorii și investitorii din România, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu propune un set de măsuri de simplificare, după modelul omnibus:

• Formulare standardizate și digitale: mai puține hârtii, mai multă claritate
• Un sistem unic de raportare: fără duble verificări între autorități naționale și europene
• Ghiduri clare, valabile pe toată perioada proiectului: nu reguli schimbate din mers
• Termene-limită previzibile pentru evaluare și plată, astfel încât beneficiarii să nu fie nevoiți să aștepte luni de zile răspunsuri sau rambursări.

4. Creșterea influenței României în UE prin sprijinirea consolidării rolului European Cybersecurity Competence Center în România și a agențiilor conduse de români

În negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, Victor Negrescu se angajează să sprijine extinderea prezenței European Cybersecurity Competence Center în România, pentru „a transforma această oportunitate într-un avantaj pe termen lung” pentru țara noastră.

„Pentru mine, a apăra interesul național înseamnă să stabilești obiective concrete și să lupți pentru ele. Acest centru european la București este dovada că România poate să conteze și să joace un rol de lider în domenii strategice”, a evidențiat Victor Negrescu, care a militat încă din 2018 pentru crearea unui astfel de centru care să aibă sediul în România.

Din calitatea de vicepreședintele al Parlamentului European responsabil pentru combaterea corupției și pentru transparență, Victor Negrescu va continua să ofere sprijinul său direct mecanismelor de luptă anticorupție, inclusiv în colaborare cu Parchetul European.

Nu în ultimul rând, eurodeputatul român va continua buna sa colaborare cu directorii români din Autoritatea Europeană pentru Muncă și Agenția Europeană pentru Căi Ferate sprijinindu-i direct în eforturilor lor de consolidare a acestor structuri europene.

5. Transformarea Parlamentului European pentru a crește încrederea în modul său de funcționare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, responsabil pentru serviciile de cercetare, a lansat inițiativa realizării unui studiu de prospectivă dedicat viitorului Parlamentului European, aprobată de Biroul legislativului european. Acesta își propune să crească încrederea în Parlamentul European prin analizarea oportunităților și provocărilor cu care s-ar confrunta Parlamentul în următorii 15 ani.

Cercetarea va fi ghidată de un grup de lucru dedicat, coordonat de eurodeputatul român, în cooperare cu Președinta legislativului european, Roberta Metsola. Analiza va permite o mai bună înțelegere a reformelor administrative necesare pentru a crește capacitatea instituțională și a adapta legislativul european la posibilelor evoluții viitoare.

Studiul vine și în contextul în care extinderea UE reprezintă o prioritate strategică, fapt ce are implicații directe asupra configurației mandatelor      în Parlamentul European și asupra finanțelor publice europene.

Uniunea Europeană este în primul rând o uniune a valorilor, astfel că prin această inițiativă se dorește ca dimensiunea diplomației parlamentare să capete o nouă amploare, în contextul identificării de noi parteneri care gândesc la fel și care sunt pregătiți să se alăture UE în lupta pentru democrație, statul de drept, libertate și drepturi fundamentale.

6. Menținerea fondurilor pentru sănătate și reducerea disparităților

În calitate de membru al Comisiei pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, Victor Negrescu va susține în sesiunea legislativă 2025–2026 prioritizarea sănătății și plasarea ei în centrul agendei europene pentru investiții strategice, având în vedere că sănătatea reprezintă „polița de asigurare a Europei” pentru inovare durabilă, crearea de locuri de muncă și consolidarea suveranității economice.

Prioritățile sale pentru perioada 2025–2026 includ:

• Majorarea alocărilor pentru sănătate în bugetul UE din 2026, pentru consolidarea programelor europene de prevenție și tratament, dar și a infrastructurii și serviciilor medicale;
• Crearea unui plan cuprinzător pentru combaterea cancerului, bolilor cardiovasculare și protejarea sănătății copiilor, în colaborare cu experți și organizații europene;
• Măsuri dedicate pentru copii și categoriile vulnerabile, cu accent pe echitate și acces universal;
• Dezvoltarea instrumentelor pentru telemedicină și promovarea prevenției la nivel european;
• Reducerea discrepanțelor de acces la infrastructură și servicii medicale, inclusiv prin extinderea modelului programului-pilot obținut pentru România, care a direcționat peste 1 milion de euro către zonele rurale;
• Continuarea eforturilor în relația cu  Comisia Europeană pentru elaborarea unui plan al UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății, care să cuprindă măsuri concrete pentru combaterea exodului specialiștilor din sănătate, reducerea „deșertului medical” din zonele rurale, asigurarea accesului echitabil la tratamente moderne și      susținerea școlilor medicale și a formării continue;
• Continuarea demersurilor pentru instituirea unei platforme europene pentru sănătatea mintală a angajaților, după ce, în calitate de negociator-șef al PE pentru bugetul UE 2025, a obținut fonduri suplimentare pentru sprijin psihologic, consiliere accesibilă și măsuri de prevenție.
• Menținerea programului EU4Health ca instrument distinct în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2028–2034), pentru a reduce  discrepanțele și a oferi soluții reale cetățenilor.

7. Implementarea adecvată a PNRR-urilor

În noua sesiune legislativă, Victor Negrescu va continua să pledeze pentru implementarea adecvată a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) la nivel european, astfel încât investițiile finanțate să fie duse la bun sfârșit și să aducă rezultate concrete pentru cetățeni. El a coordonat din partea Comisiei pentru Bugete raportul prin care Parlamentul European a salvat multe proiecte PNRR prin transferarea / fazarea către alte programe europene și a solicitat prelungirea cu 18 luni a finanțării pentru proiectele mature din PNRR. Aceste măsuri au o importanță majoră pentru România, care până acum a încasat doar 10,74 miliarde de euro din cele peste 28 de miliarde de euro aprobate prin plan. Transferul / fazarea și prelungirea ar permite finalizarea proiectelor la scară largă și ar preveni pierderea unor investiții strategice.

Prioritățile sale pentru perioada 2025–2026 includ:

• Implementarea completă și transparentă a PNRR-urilor în toate statele membre;
• Continuarea eforturilor de convingere a Consiliului pentru extinderea perioadei de finanțare pentru proiectele mature cu scopul de a asigura finalizarea investițiilor cheie;
• Accelerarea ritmului de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, prin implementarea recomandărilor venite din raportul coordonat în Parlamentul European prin care se propun proceduri flexibile și se oferă posibilitatea de a transfera proiectele nefinalizate către alte surse de finanțare europeană, precum Fondul de Coeziune, Fondul European de Investiții sau noul fond pentru competitivitate;
• Creșterea gradului de transparență și simplificarea accesului la finanțare, prin debirocratizare și reguli mai clare pentru autoritățile locale și regionale;
• Adaptarea planurilor la nevoile reale din teritoriu, prin implicarea partenerilor sociali și a societății civile;
• Implementarea țintei de 10% din PNRR-uri pentru educație, rezultat al amendamentului propus de Negrescu în 2021 și adoptat la nivel european; impactul acestui demers este deja vizibil: la nivel european, peste 70 de miliarde de euro sunt investiți în educație, sprijinind peste 30 de milioane de persoane prin programe de formare, cursuri digitale și modernizarea școlilor. România beneficiază de aproximativ 3 miliarde de euro destinați educației prin PNRR, fonduri pe care țara noastră nu trebuie să le rateze, ce pot contribui la reducerea decalajelor și la consolidarea unui sistem educațional modern;

8. Educația, o prioritate transversală

În calitate de inițiator și co-președinte al Intergrupului pentru Viitorul Educației și Competențelor, care reunește circa 100 de eurodeputați din familiile politice pro-europene, și care urmărește  prioritizarea educației și formării continue în toate comisiile parlamentare, Victor Negrescu va susține, în legislatura 2025–2026, crearea unei Europe coezive în materie de educație. Pentru acest obiectiv, el va continua demersurile pe lângă Comisia Europeană și statele membre pentru a avea o agendă concretă în acest domeniu, alocări financiare adecvate, și un mecanism de monitorizare, pentru a evidenția stadiul finanțărilor și rezultatele proiectelor.

Prioritățile sale pe această temă sunt:

• Elaborarea unui Plan European pentru Educație și Competențe, sub forma unui cadru de referință pe toate palierele, menit să unifice resursele existente și să stabilească obiective clare, adaptate la nevoile diferite ale statelor membre;
• Alocarea a cel puțin 20% din viitorul cadru financiar multianual pentru educație și formare;
• Crearea unui fond dedicat educației și competențelor în viitorul program InvestEU;
• Prioritizarea educației și competențelor în cadrul Fondului Social European şi Planurilor Naţionale de Redresare și Reziliență;
• Promovarea educației ca vector strategic de dezvoltare prin digitalizarea școlilor, formarea profesorilor, reducerea abandonului școlar și investiții în infrastructură educațională;
• Demersuri pentru ca educația și competențele să beneficieze de o alocare financiară specială în viitorul buget european pe termen lung (2028–2034), ideal sub forma unui Plan European dedicat.
• Excluderea investițiilor în educație din regulile privind deficitul bugetar, pentru a permite statelor să investească fără riscul sancțiunilor;
• Monitorizarea prin Semestrul European, cu indicatori clari privind echitatea, calitatea și reducerea decalajelor de competențe;
• Creșterea de cinci ori a bugetului Erasmus+, întrucât chiar și o triplare, potrivit analizei Parlamentului, ar menține     doar      capacitatea      actuală     ,      insuficientă pentru ambițiile Uniunii Competențelor.

Europa are nevoie de o investiție anuală de aproximativ 40 miliarde de euro în educație și formare, pentru a asigura coeziunea între state și pentru a garanta că nicio comunitate sau școală nu este lăsată în urmă, evitând fragmentarea care ar slăbi competitivitatea europeană. Doar printr-o abordare coezivă în materie de educație, Uniunea își poate păstra forța economică și poate oferi oportunități egale tuturor tinerilor europeni.

9. Creșterea transparenței la nivelul UE și combaterea corupției în instituțiile europene

Fiind primul vicepreședinte al Parlamentului European responsabil pentru politicile de transparență și combaterea corupției, Victor Negrescu va urmări, în legislatura 2025–2026, consolidarea mecanismelor prin care instituțiile și agențiile europene își sporesc credibilitatea și integritatea în raport cu cetățenii.

Direcțiile principale de acțiune vizează:

• Continuarea eforturilor de democratizare a Parlamentului prin creșterea transparenței procesului decizional, prin acces public la documente și reguli clare pentru activitatea de lobby;    
• Consolidarea și aplicarea mecanismelor de etică și conformitate, pentru prevenirea și sancționarea rapidă a abaterilor;
• Promovarea unor standarde unitare de integritate pentru toți eurodeputații și funcționarii, inclusiv prin declararea clară a intereselor și veniturilor;
• Consolidarea Parlamentului European ca model de bune practici anticorupție, bazat pe deschidere față de cetățeni;    
• Sprijinirea cooperării cu alte instituții europene și organisme independente în vederea actualizării mecanismelor anticorupție, un demers inițiat anul trecut și concretizat prin semnarea unui acord de cooperare cu Parchetul European (EPPO), care facilitează investigarea cazurilor de corupție;
• Întărirea finanțării pentru consolidarea agențiilor europene polițienești și de justiție, pentru a asigura funcționarea lor optimă și în concordanță  cu valorile europene, ca măsură de creștere a încrederii cetățenilor în UE și mecanismele sale;
• Monitorizarea Registrului de transparență al UE, instrument esențial prin care companii, ONG-uri și alți actori de lobby declară interesele și resursele de influență – o măsură-cheie pentru responsabilizarea grupurilor de interes.

10. Susținerea parcursului european al Republicii Moldova

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil pentru relația cu Republica Moldova, Victor Negrescu va asigura, în legislatura 2025–2026, sprijin constant și vizibil pentru parcursul european al țării. Acțiunile sale vizează accelerarea procesului de integrare și consolidarea rolului UE în acest sens, precum și întărirea prezenței instituționale europene în Republica Moldova.

Principalele direcții de acțiune vizează:

• Deschiderea capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană: pledează  pentru accelerarea procesului de integrare prin deschiderea discuțiilor pe primele trei clustere – valori fundamentale, piața internă și relațiile externe – până la finele lui 2025, cu obiectivul ca Republica Moldova să avanseze rapid în alinierea la acquis-ul UE, și sprijină avansarea procesului de negociere în funcție de ritmul reformelor întreprinse de Chișinău;    
• Sprijinirea activității biroului Parlamentului European de la Chișinău, un proiect inițiat de Victor Negrescu, care va fi inaugurat în septembrie în prezența sa și a președintei Roberta Metsola. Biroul va avea rolul de a consolida prezența instituțională a UE în Republica Moldova, de a facilita dialogul direct cu cetățenii și de a sprijini implementarea reformelor europene;    
• Adoptarea unei noi rezoluții de sprijin a Parlamentului European pentru Republica Moldova, prevăzută pentru începutul lunii septembrie 2025, ca semnal de solidaritate în contextul ingerințelor Rusiei în afacerile interne ale țării, în special în perioada electorală, și ca mesaj de susținere fermă a parcursului european al țării;
• Continuarea sprijinului politic și financiar al UE pentru ca Republica Moldova să beneficieze de fonduri de preaderare în viitorul buget pe termen lung și de acces la programe europene dedicate, astfel încât avantajele integrării să fie resimțite direct de cetățeni – prin investiții în educație, infrastructură, protecție socială și dezvoltare regională.