Un amendament aprobat în 2021, susținut cu perseverență de europarlamentarul român Victor Negrescu a generat o investiție istorică în educație la nivel european: peste 70 de miliarde de euro din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) au fost alocate pentru dezvoltarea educației și competențelor în Uniunea Europeană. Mai mult decât o sumă impresionantă, acest efort se traduce deja în aproape 30 de milioane de beneficiari din toate statele membre.
Aceste date au fost prezentate în Parlamentul European de către Comisia Europeană și Curtea de Conturi Europeană în cadrul reuniunii comune a Comisiilor pentru bugete și pentru afaceri economice privind monitorizarea MRR, unde Victor Negrescu a participat dintr-o triplă calitate: membru al Comisiei pentru bugete, raportor al dosarului privind implementarea planurilor de redresare și reziliență la nivel european și autor al amendamentului prin care Parlamentul European a solicitat o alocare minimă de 10% pentru educație în planurile naționale de redresare și reziliență.
Când oamenii întreabă „Așa, și tu ce-ai făcut acolo la Parlamentul European?” răspunsul este: „Am reușit să aduc bani europeni pentru educație. Mulți. Foarte mulți”
„Sunt cu adevărat bucuros că reuniunea privind Mecanismul de Redresare și Reziliență este axată pe educație și, în special, pe alocarea de 10% dedicată acestui sector esențial. Sunt mândru că am fost autorul amendamentului prin care Parlamentul European a solicitat o alocare minimă de 10% pentru educație în planurile naționale de redresare și reziliență — o inițiativă care s-a tradus în peste 70 de miliarde de euro programate pentru investiții în educație și dezvoltarea competențelor în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Victor Negrescu, în cadrul reuniunii.
Vicepreședintele Parlamentului European nu s-a adresat doar oficialilor și funcționarilor prezenți la reuniune, ci și cetățenilor europeni.
„Așa, și tu ce-ai făcut acolo la Parlamentul European?” Întrebarea asta o aud des. Pe stradă, la televizor, chiar și de la cunoscuți. Ei bine, uite ceva concret: Am reușit să aduc bani europeni pentru educație. Mulți. Foarte mulți”, a postat pe rețelele sociale eurodeputatul Negrescu.
Impactul pozitiv al acestor măsuri, conform unei evaluări a Comisiei Europene și a Curții de Conturi Europene, gardianul finanțelor UE
Potrivit evaluării Comisiei Europene și a Curții de Conturi Europene, MRR a alocat 52,6 miliarde EUR direct pentru educație la care se adaugă alte 23 de miliarde EUR pentru formare – adică 11,5% din bugetul total – contribuind la reforme structurale majore: Croația a extins accesul la educația timpurie și primară, Italia a reformat complet învățământul profesional, Slovacia a modernizat curricula școlară și a investit în formarea profesorilor, iar Spania a transformat universitățile pentru a răspunde mai bine cerințelor pieței muncii și cercetării. Aceste reforme au fost incluse în Pilonul 6 – Politici pentru noua generație, care cumulează peste 650 de obiective.
„Datorită acestui efort, peste 30 de milioane de persoane au beneficiat deja de oportunități de educație și formare susținute prin MRR. Această cifră vorbește de la sine despre impactul pozitiv al solicitării Parlamentului European, chiar dacă Comisia și Consiliul nu au fost inițial favorabile acestei propuneri”, a punctat eurodeputatul român, atrăgând totodată atenția asupra nevoii de continuitate.
„Educația nu este doar o linie bugetară; este o investiție strategică în reziliența Europei, mai ales în contextul transformărilor accelerate pe care le vedem în cercetare, inovare și pe piața muncii”, a continuat oficialul.
În plan concret, aproape 70% din investițiile în educație finanțate prin MRR au vizat accesul, calitatea și incluziunea, prin digitalizare, reforme curriculare, dotări moderne pentru școli, formarea profesorilor și dezvoltarea competențelor digitale. Până la mijlocul anului 2025, aproape 60% din jaloanele și țintele educaționale vor fi deja îndeplinite. Printre rezultate: 2,7 milioane de locuri în săli de clasă noi sau renovate, dar și milioane de tineri, adulți și profesori sprijiniți.
Comisia Europeană, interpelată de Victor Negrescu în cadrul reuniunii pentru continuarea investițiilor în educație
Cu toate acestea, raportul Curții de Conturi atrage atenția și asupra provocărilor persistente: în unele state membre implementarea a fost afectată de probleme structurale precum conectivitatea slabă, lipsa de echipamente digitale sau faptul că fondurile europene au înlocuit, în loc să completeze, investițiile naționale. De asemenea, instrumentele de monitorizare au fost introduse târziu și s-au concentrat preponderent pe rezultate cantitative.
Tocmai de aceea, europarlamentarul Victor Negrescu a adresat Comisiei Europene două întrebări directe în cadrul reuniunii.
„Ați putea detalia impactul măsurabil al alocării de 10% pentru educație în rândul statelor membre UE? Există exemple concrete de proiecte sau reforme de succes care, în opinia dumneavoastră, ar trebui continuate prin viitoarele cadre de finanțare ale UE?” și „Ce mecanisme există — sau ar putea fi îmbunătățite — pentru a asigura o mai bună monitorizare și respectare a acestui obiectiv de 10%, mai ales în lumina lecțiilor învățate din prima fază de implementare?”
În încheierea intervenției, Negrescu a subliniat: „Alocarea de 10% pentru educație este mai mult decât un angajament politic — este o temelie pentru Europa pe care dorim să o construim. Nu putem vorbi despre reziliență sau competitivitate fără a investi în oameni. Să ne asigurăm că această prioritate nu doar că este menținută, ci consolidată în următorul Cadru Financiar Multianual”.
„Pentru mine, educația nu e doar un paragraf într-un buget. E despre viitor. Despre copii. Despre șansa fiecăruia de a reuși, indiferent de unde vine. Voi continua să mă lupt pentru ca educația să rămână o prioritate în Europa. Pentru că asta înseamnă o Europă puternică și o Românie mai dreaptă”, a conchis vicepreședintele Parlamentului European.
